Cele nouă state înarmate nuclear ale lumii (SUA, Rusia, Marea Britanie, Franța, China, India, Israel, Pakistan, Coreea de Nord) continuă să își modernizeze arsenalul nuclear, pe măsură ce se bizuie tot mai mult pe ele în vederea descurajării, a declarat luni un centru de reflecție suedez, citat de AP.

„De la Războiul Rece încoace nu am mai văzut armele nucleare jucând un rol atât de important în relațiile internaționale", a declarat Wilfred Wan, directorul programului de arme de distrugere în masă din cadrul Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm (SIPRI).

La începutul acestei luni, Rusia și aliatul său, Belarus, au lansat a doua etapă de exerciții menite să își antreneze trupele în domeniul utilizării armelor nucleare tactice, ca parte a eforturilor Kremlinului de a descuraja Occidentul să își intensifice sprijinul pentru Ucraina.

Într-un raport separat, Campania Internațională pentru Abolirea Armelor Nucleare (ICAN), a declarat că cele nouă state înarmate nuclear ale lumii au cheltuit în total 91,4 miliarde de dolari pentru arsenalele lor în 2023 - echivalentul a 2.898 de dolari pe secundă. Coaliția de activiști pentru dezarmare, cu sediul la Geneva, a primit Premiul Nobel pentru Pace în 2017.

Grupul a spus că cifrele arată o creștere cu 10,7 miliarde de dolari a cheltuielilor globale pentru arme nucleare în 2023, comparativ cu 2022, din care cheltuielile SUA reprezintă 80%. Ponderea SUA din cheltuielile totale, 51,5 miliarde de dolari, o depășește pe cea a tuturor celelalte țări ce dețin arme nucleare la un loc.

„A existat o tendință de creștere notabilă a sumei dedicate dezvoltării unor arme dintre cele mai inumane și distructive în ultimii cinci ani”, a apreciat Alicia Sanders-Zakre, coordonator de politici și cercetare la ICAN.

Următorul cel mai mare investitor a fost China, cu 11,8 miliarde de dolari, a spus ea, Rusia fiind pe locul al treilea, cu 8,3 miliarde de dolari.

„Toți acești bani nu îmbunătățesc securitatea globală, de fapt amenință omenirea” oriunde, a spus Sanders-Zakre.

SIPRI a estimat că aproximativ 2.100 dintre focoasele active au fost ținute în stare de alertă operațională ridicată pentru rachete balistice și aproape toate aparțin Rusiei sau SUA. Analiștii institutului cred că focoase în alertă operațională ridicată are și China, pentru prima dată în istorie.

„Deși numărul totalul global de focoase nucleare continuă să scadă pe măsură ce armele din perioada războiului rece sunt treptat scoase din uz, crește, din păcate, de la an la an, numărul de focoase operaționale”, a explicat Dan Smith, directorul SIPRI, adăugând că tendința se va accelera probabil în următorii ani „și este extrem de îngrijorătoare”.

Rusia și Statele Unite dețin împreună aproape 90% din armele nucleare, se arată în raportul SIPRI. Mărimea stocurilor lor militare par să fi rămas relativ stabile în 2023, deși se estimează că Rusia a mai desfășurat aproximativ 36 de focoase cu forțe operaționale în raport cu ​​ianuarie 2023, a precizat organismul de supraveghere.

Potrivit raportului SIPRI pe 2024, transparența cu privire la forțele nucleare a scăzut în ambele țări ca urmare a invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în februarie 2022, iar dezbaterile privind acordurile de partajare nucleară au crescut în importanță.

Washingtonul și-a suspendat dialogul bilateral de stabilitate strategică cu Rusia, iar anul trecut Moscova a anunțat că își suspendă participarea la tratatul nuclear START.

Din totalul inventarului global de aproximativ 12.121 de focoase în ianuarie, aproximativ 9.585 se aflau în stocuri militare pentru o potențială utilizare. Se estimează că 3.904 dintre aceste focoase au fost desfășurate cu rachete și avioane – cu 60 mai multe decât în ​​ianuarie 2023.

Pe continentul asiatic, India, Pakistanul și Coreea de Nord încearcă să își dezvolte capacitatea de a desfășura focoase multiple pe rachete balistice, a explicat institutul suedez. Statele Unite, Rusia, Franța, Marea Britanie și China au deja această capacitate, permițând o creștere rapidă a focoaselor desfășurate, precum și posibilitatea țărilor cu arme nucleare de a amenința cu distrugerea unui număr mult mai mare de ținte.

SIPRI a subliniat că toate cifrele sunt estimative, iar institutul își revizuiește datele privind forțele nucleare mondiale în fiecare an pe baza unor noi informații și a actualizărilor evaluărilor anterioare.