Curtea Penală Internațională (CPI) a emis vineri un mandat de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin și al comisarului rus pentru drepturile copilului Maria Lvova-Belova pentru un presupus plan de deportare a copiilor ucraineni în Rusia, relatează CNN.

CPI a transmis că „există motive rezonabile de a crede că Putin poartă răspunderea penală individuală” pentru presupusele infracțiuni, fiindcă le-a săvârșit direct împreună cu alții și pentru „faptul că nu a exercitat un control adecvat asupra subordonaților civili și militari care au comis faptele”.

Acuzațiile, care se referă la o presupusă practică despre care CNN dar și alte publicații au relatat, sunt primele care au fost depuse împotriva unor oficiali ruși de la lansarea invaziei în Ucraina.

Este puțin probabil ca un proces la Haga să aibă loc fiindcă Rusia nu este membră a CPI , iar instanța nu desfășoară procese în absență. Prin urmare, oficialii ruși acuzați ar trebui fie predați de Moscova, fie arestați în afara Rusiei.

Cu sediul la Haga, Olanda, și creată prin Tratatul de la Roma, prezentat pentru prima dată în fața Organizației Națiunilor Unite, CPI funcționează în mod independent. Majoritatea țărilor din întreaga lume, 123, sunt părți la tratat, însă există excepții, printre care se numără și Rusia.

Răzvan Horațiu Radu, fost agent guvernamental al României la CEDO și la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, a explicat pentru Hotnews semnificațiile deciziei Curții Penale.

„Dacă un stat pe teritoriul căruia se ascunde un criminal de război nu este parte la Statutul Curții Penale Internaționale, asta nu înseamnă că el nu poate deveni la un moment dat sau nu poate preda un criminal de război care se ascunde pe teritoriul său. În plus, un mandat de arestare pe numele unei persoane pentru crime de război ridică o problemă serioasă cu privire la acea persoană și îi limitează clar credibilitatea și posibilitatea de a călători în alte state care ar putea să o predea. Deși CPI nu poate judeca în absență, nimic nu o împiedică să efectueze o investigație în absență, iar un mandat de arestare poate avea chiar rolul de a aduce persoană vizată în față instanței”, a explicat Răzvan Horațiu Radu.

CPI judecă patru tipuri de infracțiuni: genocid, crime împotriva umanității, crime de agresiune și crime de război.

Conform unui raport al ONU publicat joi, Rusia a „comis o gamă largă de încălcări ale dreptului internațional al omului și ale dreptului internațional umanitar” în Ucraina. În raport sunt precizate crimele de război săvârșite de ruși printre care: „atacuri asupra civililor și a infrastructurii energetice, omoruri intenționate, tortură, violuri și alte violențe sexuale, precum și deportări de copii”.

De asemenea, în raport sunt menționate și încălcările comise de trupele ucrainene, „inclusiv probabile atacuri nediscriminatorii și două incidente care se califică drept crime de război, în care prizonierii de război ruși au fost împușcați, răniți și torturați”.

Iată care sunt cele 123 de țări în care președintele rus Vladimir Putin poate fi arestat:

Afganistan, Albania, Andorra, Antigua și Barbuda, Argentina, Australia, Austria, Bangladesh, Barbados, Belgia, Belize, Benin, Bolivia, Bosnia și Herțegovina, Botswana, Brazilia, Bulgaria, Burkina Faso, Cabo Verde, Cambodgia, Canada, Republica Centraficană, Ciad, Chile, Columbia, Comore, Congo, Insulele Cook, Costa Rica, Coasta de Fildeș, Croația, Cipru, Republica Cehă, Republica Democrată Congo, Danemarca, Djibouti, Dominica, Republica Dominicană, Ecuador, El Salvador, Estonia, Fiji, Finlanda, Franța, Gabon, Gambia, Georgia, Germania, Ghana, Grecia, Grenada, Guatemala, Guineea Ecuatorială, Guyana, Honduras, Ungaria, Islanda, Irlanda, Italia, Japonia, Iordania, Kenya, Kiribati, Letonia, Lesotho, Liberia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Madagascar, Malawi, Maldive, Mali, Malta, Insulele Marshall, Mauritius, Mexic, Mongolia, Muntenegru, Namibia, Nauru, Olanda, Noua Zeelandă, Niger, Nigeria, Macedonia de Nord, Norvegia, Panama, Paraguay, Peru, Polonia, Portugalia, Republica Coreea, Republica Moldova, România, Saint Kitts și Nevis, Saint Lucia, Saint Vincent și Grenadinele, Samoa, San Marino, Senegal, Serbia, Seychelles, Sierra Leone, Slovacia, Slovenia, Africa de Sud, Spania, Palestina, Surinam, Suedia, Elveția, Tadjikistan, Timorul de Est, Trinidad și Tobago, Tunisia, Uganda, Regatul Unit, Republica Unită Tanzania, Uruguay, Vanuatu, Venezuela și Zambia.

La începutul acestei luni, CNN a relatat despre o fată, în vârstă de 15 ani, Arina Iațsiuk, care face parte din cei 345 de copii ucraineni dispăruți de la declanșarea invaziei, conform statisticilor oficiale ucrainene.

Guvernul ucrainean susține că mulți dintre copiii dispăruți au fost duși cu forța în Rusia . Guvernul rus nu a negat faptul că ar fi luat copii ucraineni și a făcut din adopția lor de către familiile din Rusia un element cheie al propagandei.

Un oficial ucrainean de rang înalt a afirmat luni pentru CNN că Ucraina a făcut presiuni asupra CPI pentru a solicita mandate de arestare împotriva unor persoane din Rusia în legătură cu războiul.

În luna aprilie, biroul lui Lvova-Belova a afirmat că circa 600 de copii ucraineni au fost plasați în orfelinate din Kursk și Nijni Novorod înainte de a fi trimiși să locuiască cu familii din regiunea Moscovei.

La jumătatea lunii octombrie, 800 copii din regiunea Donbas din estul Ucrainei locuiau în regiunea Moscovei, mulți dintre ei în familii, conform guvernatorului regional din Moscova.

Conform biroului lui Lvova-Belova, copiii ucraineni au fost trimiși să locuiască în instituții și la familii adoptive în 19 regiuni diferite din Rusia, inclusiv regiunile Novosibirsk, Omsk, Tyumen și Murmansk.

„Doar începutul”

Şeful administraţiei prezidenţiale ucrainene, Andrii Iermak, a transmis vineri printr-o postare publicată pe Twitter că mandatul de arestare emis pe numele liderului de la Kremlin este „doar începutul”.

„Lumea a primit un semnal că regimul rus este criminal și că liderii și complicii săi vor fi aduși în fața justiției", a afirmat procurorul general al Ucrainei, Andrii Kostin, într-o postare publicată pe Facebook.

„Acest lucru înseamnă că Putin trebuie arestat în afara Rusiei și adus în fața justiției. Iar liderii mondiali se vor gândi de două ori înainte de a se așeza cu el la masa negocierilor".

Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus al Afacerilor Externe, a afirmat că deciziile CPI sunt „lipsite de sens” pentru țară, „inclusiv din punct de vedere juridic”.

„Rusia nu este membră a Tratatului de la Roma și nu are obligații în temeiul acestuia. Rusia nu cooperează cu acest organism, iar posibilele pretenții de arestare venite din partea Curții Internaționale vor fi nule din punct de vedere juridic pentru noi”, a declarat ea.

Reacția Ucrainei

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a reacționat, totodată, la decizia CPI de a emite mandatul de arestare pe numele liderului de la Kremlin. Astfel, Zelenski a afirmat printr-o postare publicată pe Facebook că „o astfel de operațiune criminală nu ar fi fost posibilă fără ordinul celui mai înalt lider al statului terorist. Separarea copiilor de familiile lor, privarea lor de orice posibilitate de a-și contacta rudele, ascunderea copiilor pe teritoriul rusesc, dispersarea lor în regiuni îndepărtate - toate acestea reprezintă în mod clar politica statului rus”.

„Roțile Justiției se învârt”, a afirmat ministrul ucrainean de Externe Dmitro Kuleba printr-o postare publicată pe Twitter. „Aplaud decizia CPI de a emite mandate de arestare pentru Vladimir Putin și Maria Lvova-Belova pentru transferul forțat al copiilor ucraineni. Criminalii internaționali vor fi trași la răspundere pentru furtul de copii și alte crime internaționale”.