Australia, urmată de vecina Noua Zeelandă, poate supraviețui unei ierni nucleare și poate ajuta civilizația umană să renască după producerea calamității, relatează The Guardian.

Australia poate hrăni zeci de milioane de oameni. Foto: shutterstock (Arhivă)

Studiul, care a fost publicat în revista Risk Analysis, descrie Australia, Noua Zeelandă, Islanda, Insulele Solomon și Vanuatu ca fiind țările insulare cele mai apte să producă suficientă hrană pentru populațiile lor după o „catastrofă bruscă" care va reduce cantitatea de lumină ce ajunge pe Pământ , precum ar fi un război nuclear sau erupția unui super vulcan.

Cercetătorii scriu că ar exista „probabil grupuri izolate de supraviețuitori în mai multe locuri de pe întreaga planetă, chiar și în cele mai grave" scenarii, iar cei din țările cele mai bine pregătite în fața calamităților ar avea cele mai mari șanse de a evita un colaps preindustrial.

Autorii acestui studiu au comparat 38 de țări insulare având în vedere 13 factori pe care ei i-au socotit ca fiind cei mai importanți pentru supraviețuire într-o lume post-apocaliptică, inclusiv producția de alimente, producția industrială și efectul calamității asupra climei.

Australia și Noua Zeelandă, ambele producătoare de produse agricole, au ocupat primele poziții.

„Rezerva de alimente a Australiei este gigantică", conform studiului, țara ar putea să hrănească „zeci de milioane de oameni în plus" față de propria sa populație.

Infrastructura relativ bună a Australiei, surplusul energetic, sistemul sanitar și bugetul apărării, toate acestea au ajutat-o să ajungă în fruntea clasamentului. Cu toate acestea, Australia are și o posibilă problemă: legăturile militare relativ strânse cu Regatul Unit și SUA au făcut ca țara să devină o țintă în cazul unui război nuclear.

China, Rusia și SUA ar putea înregistra o scădere a producției de alimente de până la 97%

Din acest punct de vedere, Noua Zeelandă are mai multe avantaje, conform autorilor studiului, datorită statutului său non-nuclear. Rezistența sa în cazul unei scăderi bruște a temperaturii, determinată de o perioadă de întuneric (orice loc din Noua Zeelandă este relativ aproape de ocean, ceea ce o protejează în cazul unor scăderi extreme de temperatură), este un alt avantaj al neozeelandezilor.

„Avem această economie super-eficientă bazată pe exportul de alimente care i-ar putea hrăni pe neozeelandezi de mai multe ori numai din exporturi”, a declarat Nick Wilson de la Universitatea Otago din Wellington, unul dintre autorii studiului.

Chiar și în cel mai pesimist scenariu, o reducere cu 61% a recoltelor în urma unei ierni nucleare prelungite, neozeelandezii ar avea totuși destulă mâncare, a adăugat el.

În ciuda abundenței de alimente din Noua Zeelandă, aceasta țară nu mai dispune de nicio rafinărie, fiind dependentă de importurile de motorină. În plus, aceasta mai este dependentă de importurile de pesticide și utilaje necesare pentru a-și susține sectorul agricol.

De asemenea, mai sunt și alte țări insulare care ar fi capabile să producă suficientă hrană, însă probabila prăbușire a industriei și a coeziunii sociale le-ar pune într-o poziție vulnerabilă.

China, Rusia și Statele Unite ar putea înregistra o scădere a producției de alimente de până la 97% și ar fi dependente de noile tehnologii aplicate în industria agricolă.