Ţările baltice îi vor cere preşedintelui american să le apere împotriva Rusiei
Liderii ţărilor baltice îi vor cere preşedintelui american Donald Trump, în timpul întrevederii lor prevăzută pentru marţi, să le trimită mai mulţi soldaţi şi să întărească apărarea americană pe flancul estic al NATO, informează oficiali ai acestor ţări, relatează AFP.
Preşedinta lituaniană Dalia Grybauskaite, omologii săi estonian Kersti Kaljulaid şi leton Raimonds Vejonis sunt primiţi la Casa Albă într-un moment în care Washingtonul pare să-şi înăsprească poziţia faţă de Moscova.
Discursul mai ferm adoptat recent de Trump la adresa Kremlinului a aplanat îngrijorările suscitate în regiunea baltică de primele declaraţii conciliante ale preşedintelui american adresate Rusiei după instalarea lui la putere.
Un înalt responsabil lituanian a declarat AFP sub protecţia anonimatului că ţările baltice vor cere SUA să le trimită mai frecvent baterii de rachete antirachete Patriot pentru exerciţii militare. Ele vor, de asemenea, să facă parte din scutul antirachetă al NATO în Europa.
"Sper că SUA şi alţi aliaţi înţeleg că spaţiul aerian al ţărilor baltice trebuie să fie mai bine păzit şi apărat", a declarat Dalia Grybauskaite pentru postul de radio public LRT, în ajunul vizitei. "Este important ca trupele americane să se afle în rotaţie permanentă în toate ţările baltice", a adăugat ea.
Anul trecut, NATO a desfăşurat patru batalioane multinaţionale în Polonia şi în cele trei ţări baltice, pentru a atenţiona împotriva unei eventuale acţiuni pripite ruse, în timp ce armata americană a trimis rachete Patriot în Lituania, în cadrul unor exerciţii.
Venit în iulie într-o vizită în Estonia, vicepreşedintele american Mike Pence a evocat posibilitatea ca SUA să desfăşoare aici sisteme Patriot.
Ţările baltice au fost îngrijorate de retorica din campania electorală a lui Trump, de faptul că acesta a pus sub semnul întrebării utilitatea NATO şi de absenţa iniţială a unor critici la adresa preşedintelui rus Vladimir Putin.
În 2018, pe un zid din Vilnius a apărut imaginea lui Trump aplicând un sărut tandru pe buzele lui Putin (referire la sărutul pe gură dintre Leonid Brejnev şi liderul sovietic german Eric Honecker), în timp ce un sondaj publicat anul trecut a dezvăluit că doi lituanieni din trei nu au încredere în preşedintele american.
Însă atitudinea oamenilor s-a schimbat după ce Trump a decis să furnizeze rachete antitanc Ucrainei, pentru a o ajuta să lupte împotriva separatiştilor susţinuţi de Moscova şi a sporit finanţarea forţelor americane din Europa.
"La început, era răspândită incertitudinea privind angajamentul său (al lui Trump) faţă de NATO, însă ea a slăbit în ultimele luni", a declarat pentru AFP un analist de la Universitatea din Vilnius, Kestutis Girnius.
Expulzarea de către Washington a 60 de diplomaţi ruşi ca semn de solidaritate cu Londra după otrăvirea, în Marea Britanie, a unui fost spion rus, atribuită Rusiei de către guvernul britanic, este un semnal al unei atitudini mai ofensive, observă Simas Celutka, de la Institutul de Analiză Politică din Vilnius. "Consilierii săi au reuşit să-l convingă pe Trump că a adopta o atitudine dură este singura formă de comunicare pe care Putin o ia în serios", a adăugat el.
Trump, care i-a criticat adesea pe "pasagerii fără bilet" din NATO, ar urma să felicite cele trei ţări baltice pentru respectarea regulii NATO de a cheltui 2% din PIB pentru apărarea lor.
"Preşedintele vrea să arate că aceste ţări stabilesc un nivel la care am dori să vedem că ajung şi aliaţii noştri în termeni de (cheltuieli pentru) apărare", a declarat ambasadoarea americană în Lituania, Anne Hall.
Summitul americano-baltic prevede de asemenea un forum economic în cadrul căruia Lituania intenţionează să semneze contracte în vederea majorării importurilor de gaz natural lichefiat american, pentru a-şi reduce dependenţa de grupul rus Gazprom.
Riscul unui război comercial între UE şi SUA ar putea fi de asemenea discutat la Washington, ţările baltice fiind îngrijorate de o posibilă dispută transatlantică.
Cele trei ţări baltice, a căror populaţie se ridică în total la şase milioane de persoane, au fost ocupate şi anexate de URSS în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Ele şi-au recâştigat independenţa în 1991 şi au aderat la UE şi NATO în 2004. AGERPRES
