În nordul extrem al Moldovei, în județul Botoșani se află o adevărată comoară bahică. Este vorba despre vinuri și rachiuri țărănești, dar și nobile, unele cu rețete vechi de câteva sute de ani. Unii spun că aceste băuturi ale nordului, pe lângă aroma unică, ar fi și niste veritabile medicamente.

Nordul extrem al Moldovei, în special județul Botoșani, este o zonă pitorească și din păcate puțin promovată și cunoscută la nivel național. Dincolo de produsele agricole de top și peisajele feerice, la Botoșani se găsesc licori bahice de soi, pentru cei care aprecizează băutura bătrânească, naturală și fără prea multe pretenții aristocratice. Rețetele acestor vinuri și rachiuri nordice sunt vechi de câteva sute de ani și în unele cazuri autoritățile locale sau cooperatiștii și-ar dori să le omologheze ca branduri, măcar la nivel național.

Țuica de Rădeni, o rețetă veche care s-ar vrea omologată

O regină neîncoronată a tăriilor din Moldova este fără doar și poate țuica de Rădeni. Propriu-zis, este o țuică din fructe, destul de tare, fabricată după o rețetă tradițională veche de sute de ani. Această țuică se fabrică în comuna Frumușica, județul Botoșani. Numele său vine de la satul Rădeni, parte componentă a comunei Frumușica, locul maeștrilor ”țuicari” din nordul Moldovei. În satul Rădeni se afla mereu instalat cazanul de țuică la care se prelucra cea mai bună băutură din zonă. ”Din vremuri de demult acolo se prelucra cel mai bine țuica din fructe, din zona noastră, a comunei Frumușica. Acolo era și cazanul de țuică fixat, în satul Rădeni, și de aceea a și primit această denumire”, povestea Titel Arhip, președintele cooperativei agricole de fructe si legume din Frumușica.

Prelucrarea țuicii nu este întâmplătoare la Frumușica. Zona este înconjurată de dealuri, ideale pentru pomicultură și viticultură. De altfel, de sute de ani, în zona comunei Frumușica oamenii au cultivat pomi fructiferi și vie. Viile din această zonă fac parte din arealul Cotnari, renumit în toată țara. În plus, Frumușica avea un han, renumit pe drumul care făcea legătura cu Hârlăul și Iașiul, așa că nevoia de băutură bună era stringentă. Localnicii din Rădeni s-au specializat în a produce această țuică. În general este din prune, dar localnicii mai fac variante din pere, cireșe, caise sau mere. ”Este un produs natural fără adaosuri. Adică zahăr și alte componente. O scoatem la 50 de grade, distilată de două ori, și are aroma fructului respectiv. Secretele sunt la fabricație”, adaugă Titel Arhip. O țuică de prună din comuna Frumușica a fost deja recunoscută la nivel național ca produs tradițional. Există un secret anume prin care băutura, deși destul de tare, păstrează aroma fructului.

Sculăul de Vlădeni și ”Malaga” de Mihălășeni, mândria Botoșaniului

Tot în comuna Frumușica, de această dată însă în satul Vlădeni, este renumit un vin tradițional, bătrânesc, despre care sătenii spun că era de pe vremea dacilor. Oamenii îi spun simplu „sculău”. Este vorba despre un vin negru, plin de tanin, care lasă urme puternice pe dinți, dar și pe marginile paharului. Are o aromă deosebită de căpșună, fabricat dintr-o poamă numită de localnici chiar așa, ”căpșunică”. "Vinul ăsta cu aromă unicat se face din „căpșunică”. Ravacul se lasă cu pielița și nu se pune zahăr.Până și după zdrobire se lasă pielițele alea negre, care dau un gust acrișor și aromat”, spune un sătean din Vlădeni.

Vinuri nobile de la Frumusica FOTO Sebastian Jitari

Despre acest vin se spune că are proprietăți deosebite afrodisiace. ”Un pahar, două, merg bine, te înzdrăvenește", spune zâmbind un sătean. Tot un vin deosebit, la fel de negru, este și cel produs de țăranii de la Mihălășeni. ”Este un soi bătrânesc, tot mai puțini îl cultivă și fac vin din el. Acuma se preferă ăstea mai nobile, albe. Le beau cu apă minerală, șpriț. Vinul bătrânesc este roșu și atât", spune un sătean în vârstă, din Vlădeni-Frumușica. În plus, la Frumușica se produc și vinuri nobile, bio. Așa cum face Sebastian Jitari, un sătean din comună care a lucrat în Italia și acum cultivă soiuri nobile italienești pe dealuri din Frumușica. Acesta are deja un brand și este recunoscut pentru vinurile de calitate.

Rachiul haiducului

În alt colț al județului Botoșani, la Durnești, nu departe de malurile Prutului, pe meleagurile de baștină ale ultimului haiduc al României, banditul Coroi , se produce un rachiu unicat. Această băutură este dedicată haiducului Coroi și este produsă din fructe de pădure, după o rețetă folosită de haiduci. Trăind în ascunzătoare codrulului aceștia au făcut rachiu din ce le-a venit la îndemână, adică în special mure. De aceea, localnicii fac și astăzi un rachiu special din mure, căruia îi spun chiar așa ”rachiul lui Coroi”.

Tot din mure, localnicii fac un vin cu un gust unic. „Fiul meu se ocupă cu asta, produce rachiu și vin din mure, dar și vin din struguri. I-am pus această denumire pentru că haiducul Coroi a avut legătură cu comuna noastră, este un personaj născut pe aceste meleaguri”, precizează primarul din Durnești, Viorel Sasu.

Rachiul de sfeclă o forță în ținuturile de la granița Sucevei

O altă cultură reprezentativă pentru județul Botoșani este cea a sfeclei de zahăr. Tocmai de aceea autoritățile comuniste au construit la Bucecea, în județul Botoșani, una dintre cele mai mari fabrici de zahăr din România. Însă nu doar zahăr se poate face din sfeclă, ci și rachiu. Renumitul rachiu de sfeclă al țăranilor din anumite zone ale județului Botoșani. Era vorba despre Bucecea, Mândrești-Vlădeni, dar mai ales comuna Corni, chiar la granița cu județul Suceava. Rachiul de sfeclă tradițional era ușor de remarcat prin mirosul greu care alunga pe mulți consumatori amatori.

Sătenii spun însă că este cea mai sănătoasă tărie. „Medicament este. Dacă bei numai cât trebuie este medicament! Adică puțin și nu zilnic. Dacă sari calul face rău ca toate celelalte”, spune un sătean din Sarafinești, comuna Corni. Vremea sfeclei se apropie iar localnicii se pregătesc să prepare rachiul. ”Acum nu mai miroase așa de tare. Se trage de două ori, este băutură fină, o bunătate", spune o altă localnică din Sarafinești. Autoritățile locale se gândesc se transforme rachiul de sfeclă, fabricat de secole de localnicii din zonă, într-un adevărat brand local.