Încrederea în economia SUA scade vertiginos, investitorii renunțând la datoria guvernamentală pe fondul preocupărilor tot mai mari privind impactul tarifelor lui Donald Trump.

Guvernele vând obligațiuni pentru a obține bani de pe piețele financiare pentru cheltuieli publice și, în schimb, plătesc dobândă.

În mod normal, SUA nu înregistrează rate ridicate ale dobânzii la datoria sa, deoarece obligațiunile sale sunt considerate o investiție sigură, însă miercuri dobânzile au crescut brusc, atingând 4,5%.

Creșterea a survenit după ce Trump a continuat să impună tarife drastice pentru bunurile importate în SUA, în timp ce războiul comercial dintre Washington și China a continuat să escaladeze.

După ce miercuri, la miezul nopții, SUA a pus în aplicare un tarif de 104% pe produsele din China, Beijingul a ripostat cu o taxă de 84% pe produsele americane.

Piețele bursiere au scăzut brusc în ultimele zile, ca reacție la escaladarea războiului comercial global și la temerile legate de tarifele care duc la creșterea prețurilor.

Cu toate acestea, vânzarea de obligațiuni în SUA ridică o problemă majoră pentru cea mai mare economie a lumii.

Rata dobânzii – sau randamentul – pentru împrumuturile guvernamentale pe 10 ani a sărit brusc în ultimele zile de la 3,9% la 4,5%, cel mai mare nivel din februarie până în prezent.

Creșterea a speriat economiștii, deoarece obligațiunile americane sunt considerate în mod tradițional un așa-numit refugiu sigur în care investitorii își pun banii în perioade de turbulențe financiare.

„Creșterea randamentelor obligațiunilor înseamnă costuri mai mari pentru împrumuturi pentru companii și, desigur, și pentru guverne”, a declarat Laith Khalaf, șeful departamentului de analiză a investițiilor de la AJ Bell.

„Obligațiunile ar trebui să se descurce bine în perioade de turbulențe, deoarece investitorii fug spre siguranță, dar războiul comercial al lui Trump subminează acum piața datoriilor din SUA”, a adăugat el.

În timp ce ratele dobânzilor la datoria guvernamentală a SUA au crescut, prețul obligațiunilor în sine a scăzut, deoarece cererea a slăbit din cauza faptului că investitorii s-au debarasat de ele.

Mohammed El Erian, consilier economic șef la Allianz și fost șef al celui mai mare administrator de obligațiuni Pimco, a declarat că unul dintre motivele pentru care costurile de împrumut din SUA au crescut a fost „erodarea” obligațiunilor considerate un refugiu sigur.

El a adăugat că îngrijorările legate de impactul tarifelor asupra inflației și a bugetelor guvernamentale americane au fost, de asemenea, motive.

Va interveni Rezerva Federală?

Unii analiști au sugerat că banca centrală americană - Rezerva Federală a SUA - ar putea fi forțată să intervină dacă turbulențele continuă, într-o mișcare care amintește de acțiunea de urgență a Băncii Angliei din 2022, în urma bugetului dezastrol al premierului Liz Truss.

„Nu vedem altă opțiune pentru Fed decât să intervină cu achiziții de urgență de titluri de trezorerie americane pentru a stabiliza piața obligațiunilor”, a declarat George Saravelos, șeful global al departamentului de cercetare FX de la Deutsche Bank.

„Intrăm pe un teritoriu necartografiat”, a spus el, adăugând că este „foarte greu” de prezis cum vor reacționa piețele în următoarele zile, deoarece piața obligațiunilor sugerează că investitorii și-au „pierdut încrederea în activele americane”.

El Erian a declarat pentru BBC's World At One că Fed va fi „sfâșiată” cu privire la ce măsuri să ia, având în vedere că mandatele sale principale sunt de a gestiona inflația și de a maximiza ocuparea forței de muncă.

Economiștii au prezis că tarifele americane, care vor fi plătite de companiile americane care importă bunuri din străinătate, vor crește prețurile de consum pe piața internă.

Planul lui Trump urmărește să protejeze întreprinderile americane de concurența străină și, de asemenea, să stimuleze producția internă.

Cu toate acestea, scăderea piețelor bursiere, ca urmare a temerilor că taxele suplimentare vor afecta profiturile companiilor, ar putea duce în cele din urmă la reducerea locurilor de muncă și la o recesiune economică.

Recesiunea americană, un pariu de 50-50

JP Morgan, gigantul bancar de investiții, a majorat probabilitatea unei recesiuni în SUA de la 40% la 60% și a avertizat că politica americană "se abate de la creștere".

Simon French, economistul-șef la Panmure Liberum, a declarat pentru BBC că Fed ar putea decide să taie ratele dobânzilor pentru a proteja locurile de muncă din SUA, făcând mai ușor pentru afaceri să împrumute bani, pe măsură ce se confruntă cu costuri mai mari din cauza tarifelor.

"Este un pariu de 50-50" în privința intrării SUA într-o recesiune, a adăugat el.

O recesiune este definită ca o scădere prelungită și răspândită a activității economice, caracterizată de obicei printr-o creștere a șomajului și o scădere a veniturilor.

"Când strănută SUA, lumea răcește"

El Erian a declarat că este probabil ca Marea Britanie să fie afectată de vânzarea obligațiunilor americane.

„Când titlurile de stat ale SUA strănută, obligațiunile guvernamentale britanice răcesc - am văzut o creștere semnificativă a randamentelor obligațiunilor britanice, ceea ce înseamnă mai multă presiune asupra bugetului”, a adăugat el.

Creșterea randamentelor obligațiunilor britanice înseamnă „costuri de împrumut mai mari pentru companii și gospodării”, a adăugat el.

Banca Angliei a avertizat miercuri că tarifele americane „au contribuit la o creștere semnificativă a riscului pentru creșterea globală” și stabilitatea financiară.

„Incertitudinea s-a intensificat”, a declarat aceasta.

Investitorii pariază acum pe faptul că banca va reduce ratele dobânzilor de până la patru ori, pentru a susține economia împotriva unei potențiale recesiuni economice.

Cu toate acestea, prăbușirea piețelor bursiere, ca urmare a temerilor că impozitele suplimentare vor afecta profiturile companiilor, ar putea duce în cele din urmă la reducerea locurilor de muncă și la o încetinire economică.

Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a susținut că scopul lui Trump este de a aduce "locuri de muncă și producție înapoi în Statele Unite, de a crește salariile, de a mări veniturile și de a revitaliza visul american". El a adăugat că administrația Trump caută să "corecteze nedreptățile comerciale globale de lungă durată".

Întrebările rămân, însă, privind amploarea și tipul de investitori care vând titluri de stat ale SUA. Există speculații că unele țări străine, cum ar fi China, care deține aproximativ 759 miliarde de dolari în obligațiuni americane, ar putea fi cele care vând.

Saravelos a avertizat că "nu va exista un câștigător" în acest război comercial. "Perdantul va fi economia globală", a concluzionat el.