Tăriceanu despre poziţia Comisiei de la Veneţia: O opinie politică, extrem de subţire
Opinia Comisiei de la Veneţia cu privire la cele trei proiecte de modificare a legilor justiţiei din România este una "extrem de subţire" care, fiind una preliminară, nici nu trebuia făcută publică, a declarat duminică preşedintele Senatului şi al ALDE, Călin Popescu Tăriceanu.
Potrivit acestuia, opinia Comisiei de la Veneţia este de fapt "o opinie politică".
"Un astfel de document, denumit 'opinie preliminară' nu trebuia făcut public, pentru că el presupune că urmează să fie modificat. Nu ştiu care sunt procedurile prin care se ajunge la opinia preliminară, dar prima remarcă pe care vreau să o fac pe fond - acest document este un document care din punct de vedere juridic mi s-a părut extrem de subţire. Este un document politic, este o opinie politică exprimată din partea Comisiei de la Veneţia. Nu e normal. Comisia de la Veneţia trebuia să analizeze subiectele de ordin juridic, nu opţiunile politice. (...) Comisia de la Veneţia tratează lucrurile acestea cu o superficialitate care pe mine mă sperie. Efectiv mă sperie. În ceea ce priveşte opţiunile politice pe care le avem noi în domeniul politicii penale, în domeniul organizării Justiţiei, cred că filtrele pe care le-am avut şi care au funcţionat, inclusiv la Curtea Constituţională, au fost suficiente', a declarat Tăriceanu, într-o intervenţie telefonică la România tv.
Comisia de la Veneţia (organ consultativ al Consiliului Europei, alcătuit din experţi independenţi în domeniul dreptului constituţional) a publicat vineri opinia preliminară cu privire la cele trei proiecte de modificare a legilor justiţiei din România, legea privind organizarea judiciară, legea privind Consiliul Superior al Magistraturii şi legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor, asupra cărora atât preşedintele României, Klaus Iohannis, cât şi Comitetul de Monitorizare al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei solicitaseră opinia Comisiei.
Printre altele, Comisia de la Veneţia a recomandat României să reconsidere sistemul de numire şi demitere a procurorilor de rang înalt, inclusiv prin revizuirea prevederilor respective din Constituţie, în vederea creării de condiţii pentru un proces de numire şi demitere neutru şi obiectiv prin menţinerea rolului instituţiilor, cum ar fi preşedintele şi Consiliul Superior al Magistraturii, capabile să echilibreze influenţa ministrului justiţiei. AGERPRES
