Târgul de fete de pe muntele Găina are loc de peste două secole, în ținuturile moților din Apuseni. Anul acesta, evenimentul are o însemnătate specială. Se împlinesc 200 de ani de la nașterea lui Avram Iancu.

Una dintre cele mai cunoscute sărbători populare din România, Târgul de fete de pe Muntele Găina (video), va avea loc în acest sfârșit de săptămână (20 - 21 iulie 2024).

Organizatorii serbării tradiționale, desfășurată anual în preajma zilei Sfântului Ilie (20 iulie), le-au pregătit turiștilor veniți pe muntele Găina din Apuseni spectacole folclorice, concerte, un târg al meșterilor tradiționali și evenimente dedicate lui Avram Iancu (1824 - 1872), de la nașterea căruia se împlinesc 200 de ani.

Munții Apuseni, ținutul din vestul României în centrul căruia se află Muntele Găina, sunt străbătuți de o rețea densă de drumuri, care se strecoară de-a lungul văilor unor râuri ca Arieșul sau Crișurile sau urcă sinuos pe crestele unde moții și-au clădit așezări izolate.

Cum ajungi pe Muntele Găina

Una din „magistralele” munților este drumul național care îi traversează în direcția Est – Vest, între Turda și Beiuș, coborând apoi spre municipiul Brad și munții Metaliferi.

A doua cale de intrare în inima Apusenilor este pe direcția Nord – Sud, pornind din Huedin, continuând apoi pe valea Arieșului în țara moților, la Câmpeni și Abrud, și coborând tot spre Brad, în valea Crișului Alb, pe la poalele Muntelui Vulcan, dintre județele Hunedoara și Alba.

Pe Muntele Găina, turiștii pot ajunge fie ruta ce traversează județele Hunedoara și Alba, prin Brad - Abrud - Câmpeni - comuna Avram Iancu de Alba, fie pe ruta județelor Bihor – Alba, prin Vârfurile – Ștei – Nucet – Vârtop - Arieșeni – comuna Avram Iancu de Alba.

Târgul de fete de ep Muntele Găina, vechi de peste două secole

Încă de la începutul secolului al XIX-lea, locuitorii din Munții Apuseni au păstrat tradiția târgului de pe muntele Găina (1486 metri), organizat în comuna Avram Iancu, la limita județelor Alba, Arad, Hunedoara și Bihor.

Sărbătoarea a fost un prilej de întâlnire și de petrecere al familiilor moților, oamenii care au locuit din cele mai vechi timpuri în inima Apusenilor.

Moții erau considerați locuitorii băștinași ai așezărilor izolate din Munții Apuseni, legate de orașele miniere Câmpeni și Abrud, înconjurate de mari suprafețe de pădure.

„În Țara Moților nu sunt decât brazi, oameni, topoare și stânci. Este o țară de piatră unde sărăcia este aspră și tare ca piatra”, relata scriitorul Geo Bogza.

Cu timpul, termenul de moți a prins rădăcini și în alte comunități rurale din Apuseni, sate de munte din Alba, Bihor, din nordul Hunedoarei și chiar în zone din Cluj și Arad.

Muntele Găina era locul emblematic de întâlnire al oamenilor munților , un adevărat centru spiritual al comunităților de moți, care trăiau în satele greu accesibile, cu gospodării răsfirate, la mari distanțe unele de altele, pe coamele dealurilor.

„În vecinătatea munţilor bihoreni se află o creastă de deal numită Găina care-n vremea târgului era înverzită ca toţi munţii din Ardeal după topirea zăpezilor. Vederea de aici este într-adevăr înălţătoare. În seara primei sâmbete după sărbătoarea naşterii Sfântului Ioan, la Sânziene, turtarii din Băiţa şi din Câmpeni, cu caii lor încărcaţi cu turte de miere, cu sticluţe pline de mied, pornesc spre vârful muntelui Găina, unde îşi ridică corturi, iar în ziua următoare se adună populaţia veselă la târgul de fete ce se ţine în acea zi pe vârful piscului”, relata scriitorul Jokai Mor, în secolul al XIX-lea.

Cu ocazia acestei sărbători, unele familii care aveau fete de măritat le aduceau la târgul de pe muntele Găina, împreună cu o parte din zestrea lor.

„La gâtul fetelor atârnă taleri de aur şi de argint înseilaţi. Celelalte podoabe, cum sunt de exemplu: năfrămile colorate, ştergările cu alesături de bumbac, de diferite culori, pernele, lăzile împestriţate, sunt încărcate pe spatele cailor mocăneşti şi transportate la faţa locului. Odată ajunşi aici le descarcă pe fiecare şi le aşează sub cortul pe care şi-l ridică fiecare, ca într-un adevărat târg”, arăta Jokai Mor, autorul romanului „Sărmanii Bogaţi”, faimos în secolul al XIX-lea.

Scriitorul adăuga că părinții fetelor și tinerii aflați în căutarea perechii ajungeau să se tocmească în fața corturilor. Tradiția tocmirii pentru fetele de măritat s-ar fi pierdut, potrivit altor publiciști, încă din prima parte a secolului al XIX-lea, în timp ce alți autori o considerau doar o legendă. Târgul de fete de pe Muntele Găina a rămas un prilej de întâlnire și de petrecere al familiilor din munți și mai ales al tinerilor.

„Comunele muntene sunt risipite ca făina orbului, de nu şi mai tare. Când moţul iţi spune că spre a ajunge la ţintă, ai de-a merge până colea numai, trebue să-ţi ascuţi picioarele bine. Aşa fel stând trebile, tineretul n-are unde a se cunoaște în afară de târgul de la Găina. Aci li se aprind călcâiele, dau în vorbă şi mai pe urmă feciorul merge la părinţi de cere fata, ca toată lumea. De aci se explică de ce după târgul de la Găina se fac multe ospeţe”, informa revista Familia, în 1889.

Cine a fost Avram Iancu, omagiat pe Muntele Găina

Prima menţiune a Târgului de fete de pe Muntele Găina datează din anul 1816, dar începuturile acestui eveniment sunt mult mai vechi. În acest an, evenimentul are o însemnătate specială. Se împlinesc 200 de ani de la nașterea celui mai faimos reprezentant al țării moților, Avram Iancu.

Avram Iancu s-a născut şi a copilărit în Vidra de Sus, un sat din Munţii Apuseni, aflat în nordul-vestul judeţului Alba. Iancu a fost nepot al celebrului Horea, unul dintre conducătorii răscoalei ţărăneşti din 1784, din Transilvania.

Alături de alți intelectuali români, Avram Iancu s-a implicat în organizarea Marii adunări de la Blaj din mai 1848, în care românii au cerut respectarea poporului român ca națiune distinctă, reprezentarea în Dietă, desființarea iobăgiei fără despăgubire, înființarea de școli românești în toate satele și orașele, folosirea limbii române în administrație și acordarea de libertăți politice tuturor națiilor din Transilvania.

A devenit lider al moților, în timpul Revoluției din Transilvania anilor 1848 - 1849, un eveniment marcant pentru istoria României, dar presărat de băi de sânge, în care au sfârșit mii de români și maghiari.

„Analizând viața lui Avram Iancu la lumina unei informații mai cuprinzătoare, istoria critică nu poate decât să confirme voința sa neînfrântă de a izbândi drepturile națiunei și dragostea nețărmurită față de poporul din munții cei mai săraci ai Ardealului. A fost reprezentantul cel mai de seamă al revoluției române și un veritabil erou al poporului, ale cărui virtuți le-a făcut să strălucească peste veacuri, ca o pildă vie urmașilor iubitori de patrie și ca un izvor luminos de mândrie națională”, îl descria istoricul SIlviu Dragomir, autor al unei monografii despre Avram Iancu, publicată în 1924.

La câțiva ani, după încheierea Revoluţiei din 1848–1849, destinul său a luat o turnură tragică. Starea sa de sănătate s-a degradat și a dus în cele din urmă la moartea acestuia la doar 48 de ani.

Avram Iancu a fost găsit mort în dimineaţa zilei de 10 septembrie 1872, „în tinda casei unui sărac din Baia de Criş”, scria istoricul Nicolae Iorga. Trei zile mai târziu, Avram Iancu a fost înmormântat în cimitirul din Țebea.