Cel mai important moment al vizitei presedintelui Klaus Iohannis in Statele Unite l-a reprezentat primirea la Casa Alba. Intalnirea cu vicepresedintele SUA, Joe Biden, a durat putin peste ora programata initial. Acest mic detaliu are relevanta lui: interesul administratiei americane pentru Romania este real, n-a fost un simplu schimb de amabilitati. In ciuda unor tentative de minimalizare sau trivializare, intalnirea Biden-Iohannis are semnificatii majore din mai multe motive. Chiar daca nu s-a lansat inca oficial, Biden este considerat un tot mai posibil candidat din partea democratilor la alegerile prezidentiale de anul viitor.

Televiziunile americane dezbat din greu in aceste zile daca Biden va candida sau nu. Klaus Iohannis si-ar fi dorit sa fie primit de Barack Obama, pentru a completa galeria greilor dupa pozele cu Francois Hollande si Angela Merkel facute in primele luni de mandat. Insa si o intalnire cu cel care ar putea sa ajunga cel mai puternic om din lume anul viitor are sens. “Bucurestiul se pregateste deja pentru urmatoarea administratie de la Washington, republicana sau democrata”, au declarat pentru Hotnews.ro surse din delegatia care il insoteste pe seful statului in SUA.

Biden vorbeste mai degraba ca un republican pe teme de politica externa si este un bun cunoscator al Romaniei. A avut relatii excelente cu fostul presedinte a vizitat Romania in ultimele luni ale mandatului lui Traian Basescu. Iohannis l-a invitat sa vina in noiembrie in Romania, urmand sa participe la summit-ul tarilor din flancul estic al NATO, care se va tine la Bucuresti.

“Daca isi va lansa pana atunci candidatura din partea democratilor, summitul de la Bucuresti va fi o buna platforma pentru a-si expune temele de politica externa”, au explicat pentru HotNews.ro surse diplomatice.

Temele-vedeta in discutiile Biden - Iohannis de luni, 28 septembrie, au fost doua mari si late: lupta anti-coruptie si energia. Ele reprezinta, in viziunea americanilor, doua instrumente noi de politica externa. Un stat poate fi controlat fie influentandu-i decizia strategica prin portile largi deschise de coruptie, fie prin interediul energiei.

Din acest motiv, ambele teme sunt cruciale si pentru Romania in contextul extern, cu un Vladimir Putin dornic sa revina in forta si sa-si sporeasca influenta. Putin stie sa foloseasca bine coruptia si energia in lupta pentru influenta. Lasat fara armele lui favorite, pierde competitia.

“Daca vrei o strategie de lupta cu Putin asta e anticoruptia. Rusia nu stie cum sa procedeze in tari in care statul de drept functioneaza si isi sporesc gradul de independenta energetica”, au comentat pentru HotNews.ro experti americani in politica externa.

Potrivit unor surse diplomatice consultate de HotNews.ro, in timpul discutiilor de la Casa Alba s-a pus problema exportarii modelului romanesc de lupta imptriva coruptiei in regiune, in special in Ucraina si in Moldova. Acest lucru se intampla deja si este de asteptat sa se intensifice. Romania a acumulat multa experienta si rezultate. Bucurestiul poate trimite procurori si judecatori in alte tari din regiune care se confrunta cu coruptie sistemica pentru a le consilia in procesul de consolidare institutionala.

Oficialii de la Washington au transmis din nou un mesaj clar in timpul acestei vizite: Daca Europa nu e sigura, nici America nu e sigura iar Romania este vazuta impreuna cu Polonia drept un pilon esential in regiune. Romania a primit asigurari ca interesul americanilor pentru regiune a ramas crescut, atat in timpul discutiilor Biden-Iohannis, cat si in dialogul Aurescu-Nuland. Bucurestiul, la randul sau, spera ca Statele Unite sa mentina zona Marii Negre pe harta zonelor de importanta strategica.

Partea americana l-ar fi perceput pe seful statului ca fiind determinat sa mentina prin toate mijloacele lupta anti-coruptie la acelasi ritm si nivel ridicat. Si marii investitori americani cu care s-a vazut Iohannis la New York in prima zi a vizitei s-au aratat preocupati de tema luptei anticoruptie. Explicatia lor e simpla: nu vor investi niciodata bani intr-o economie subminata de coruptie.

Aici ajungem si la tema energiei. Marii investitori s-au aratat interesati de continuarea listarii la bursa a unor mari companii de stat din Romania, intre care Hidroelectrica (aflata momentan in insolventa, dar de un interes major pentru investitorii americani), Portul Constanta, Salrom, Aeroportul Otopeni sau Posta Romana.

Insa din toate miliardele de dolari americani nu se se va deplasa un cent spre Romania pentru a investi in infrastructura energetica de care americanii sunt interesati cata vreme mediul economic va fi distorsionat de coruptie sau vor constata ca marile companii de stat continua sa functioneze ca pusculite de partid pentru politicieni. Din acest motiv, continuarea luptei anticoruptie este importanta si pentru marii investitori, nu doar pentru politicienii de la Washington.

Potrivit surselor HotNews.ro, americanii vad in Romania un posibil “nod de siguranta regionala pe partea energetica”. Asta inseamna in primul rand investitii in interconectarea energetica (finalizarea interconectarii cu Moldova, interconectarea cu Ungaria si Serbia). Interesul Washingtonului se concentreaza si pe coridorul sudic, pe interconectarea cu gazoductul TAP (Trans-Adriatic Pipeline). TAP ar urma sa alimenteze Europa incepand din 2020 cu gaze naturale din Azerbaidjan ocolind Rusia. 

Gazoductul TAP este gandit să livreze gaze naturale din Marea Caspică din Azerbaidjan prin Georgia, Turcia, nordul Greciei şi Albania până în sudul Italiei, pentru a alimenta reţeaua europeană de gaze naturale. Pe scurt, “lucrati la interconectare”. A fost, potrivit surselor Hotnews.ro, un alt indemn puternic lansat in cadrul discutiilor de la Washington.Evident, pe agenda au figurat si temele clasice din cadrul parteneriatului strategic: scutul de la Deveselu, prezenta in Afganistan, cooperarea pe cyber-securitate etc. De notat, in context, vizita pe care seful SRI, Eduard Helvig si prim adjunctul SRI, Florian Coldea, au facut-o in Statele Unite aproape simultan cu presedintele. Cei doi sefi SRI s-au intalnit cu sefii CIA si FBI.

Acestea sunt insa teme recurente, clasice, care definesc parteneriatul strategic. Nici sesiunea Adunarii Generale ONU nu a reprezentat o mare miza pentru Romania. Organizatia a sarbatorit in acest an 70 de ani de existenta si a avut parte de prezenta Papei Francisc dar si de cea a presedintelui Vladimir Putin, in premiera in ultimii zece ani. Vocea Bucurestiului nu conteaza practic in aceasta organizatie depasita si anacronica. Este mai degraba un loc bun de intalniri si socializare, de care fiecare profita cum poate.

De remarcat totusi insistenta cu care Romania a pledat si la ONU in favoarea infiintarii unei Curti Internationale pentru Crimele Terorismului. Este vorba de o initiativa romano-spaniola, unul din proiectele puternic sustinute de ministrul de externe Bogdan Aurescu.

Cu ocazia vizitei in SUA s-au vazut din nou lipsurile mari ale presedintelui in materie de comunicare. Pare un aspect mai degraba formal, dar care are importanta lui. A fost o vizita pe ansamblu consistenta si importanta, dar prost comunicata. Nu este totusi admisibil ca, de la o intalnire de substanta, Adminnistratia Prezidentiala sa comunice generalitati si locuri comune iar seful statului sa nu accepte intrebari de la jurnalisti, ci sa tina o simpla declaratie de presa la Ambasada Romaniei din Washington. 

In fine, incapacitatea presedintelui de empatie cu publicul s-a vazut cu ochiul liber in timpul intalnirii de sambata cu romanii din New York. Absenta capacitatii de socializare a presedintelui, devenita emblematica, se adauga la minusurile aceste vizite cu suficient continut si mesaje importante pentru Romania pentru a nu putea fi trecuta prea usor cu vederea.

Dan Tăpălagă

PS. D.T. a însoțit delegația României în SUA.

Distribuie Distribuie Comentarii