Tadjikistanul a arestat nouă suspecți în legătură cu atacul de la Moscova. Relatări despre „acte de agresiune” asupra imigranților din Asia Centrală
Tadjikistanul a arestat în această săptămână nouă persoane suspectate că au legătură cu atentatul terorist comis vineri seară la o sală de concerte de la periferia Moscovei, soldat cu cel puţin 143 de morţi, relatează Reuters, citând o sursă din domeniul securităţii.
Numărul victimelor atacului terorist de la sala de concerte Crocus Hall ar putea crește FOTO EPA-EFE
Comitetul pentru securitatea statului din Tadjikistan a arestat luni nouă persoane în oraşul Vakhdat. Suspecţii se află în prezent la Duşanbe, capitala ţării.
Atacul de la Crocus City Hall, în apropiere de Moscova, a condus la radicalizarea opiniilor anti-imigranţi în Rusia, în special faţă de muncitorii veniţi din fostele republici sovietice din Asia Centrală.
Patru cetățeni tadjici au fost plasați la 24 martie în arest preventiv, fiind acuzați de comiterea atacului terorist, revendicat de Statul Islamic Khorasan (SI-K), filiala afgană a grupării jihadiste. Au fost arestați și alți suspecți, toți de origine central-asiatică.
Prevăzând o creștere a tensiunilor în urma masacrului, ambasada Tadjikistanului la Moscova i-a sfătuit pe cetățenii tadjici aflați în Rusia să nu plece de acasă decât dacă este absolut necesar.
Totodată, Uzbekistanul și-a îndemnat cetățenii care lucrează în Rusia să respecte măsurile de securitate sporite pe care Moscova le-a introdus după atac, relatează Intellinews. Kîrgîzstanul și-a sfătuit cetățenii să nu călătorească în Rusia decât dacă este absolut necesar, în timp ce Turkmenistanul lucrează la planuri de a aduce în țară studenții de la universitățile rusești.
În Rusia lucrează aproximativ 10,5 milioane de imigranți din Uzbekistan, Tadjikistan și Kîrgîzstan, potrivit Ministerului rus de Interne. Se crede însă că numărul lor este de fapt mult mai mare, ținând cont că probabil există și imigranți neînregistrați.
Imigranții din Asia Centrală „se confruntă adesea cu xenofobie largă din partea societății care îi percepe ca pe un soi de clasă inferioară", a declarat pentru BBC Edward Lemon de la Universitatea A&M (Texas).
În weekend, o afacere deținută de migranți a fost incendiată în orașul Blagoveshcensk din Orientul Îndepărtat al Rusiei, în timp ce în Kaluga, la sud-vest de Moscova, mai mulți migranți au fost bătuți.
Migranți din Kîrgîzstan s-au plâns că au fost reținuți timp de două zile pe aeroportul Șeremetievo din Moscova, unde au fost închiși într-o încăpere fără mâncare sau apă, înainte să fie eliberați. Șoferii de taxi din Moscova și din alte părți ale Rusiei au relatat că clienții le-au cerut să confirme că nu sunt tadjici.
Valentina Ciupik, o avocată care consiliază migranți pro bono, a declarat pentru Mediazona că a primit 2.500 de rapoarte privind „acte de agresiune” împotriva migranților în doar două zile, după atacul terorist de la sala de concerte Crocus Hall în urma căruia au murit 143 de persoane și alte 100 ar fi dispărute.
Totodată, au fost raportate peste 30 de cazuri de tortură din partea poliției în urma arestării suspecților tadjici, a precizat Ciupik.
Un deputat rus din regiunea Samara a cerut înăsprirea sistemului de vize
Mihail Matveev, deputat al Dumei de stat (camera inferioară a Parlamentului rus) a cerut introducerea unui regim de vize cel puțin pentru Tadjikista. El a fost citat de ziarul rus „Kommersant„ la 25 martie.
„În contextul operațiunii militare speciale [termenul folosit de Kremlin pentru a descrie războiul său din Ucraina], autoritățile ruse nu trebuie să permită intrarea în țară a unor elemente nedorite.
De aceea, este necesară introducerea unui regim de vize cu Tadjikistanul și, eventual, cu alte câteva state din Asia Centrală. Această decizie nu înseamnă că cetățenii străinii nu vor mai putea intra în Rusia.
Dacă vorbim despre migrația forței de muncă, aceasta trebuie să fie strict controlată. În prezent, orice rezident din Tadjikistan poate pur și simplu să cumpere un bilet de tren și să ajungă în Rusia. În realitate, ceea ce se întâmplă nu este consolidarea economiei, ci crearea de enclave naționale și o redistribuire a echilibrului etno-confesional. Dacă nu restricționați intrarea acestor imigranți și nu introduceți controlul digital, poliția și serviciile de informații pur și simplu nu vor putea face față”, a spus el.
Sursa: adevarul.ro