Turismul excesiv pune presiune asupra serviciilor de sănătate, gestionării deșeurilor, aprovizionării cu apă și locuințelor, toate în detrimentul locuitorilor. Creșterea numărului de construcții de hoteluri și locuințe cu destinaţie turistică pune în pericol siturile istorice, biodiversitatea și resursele naturale.

Recent, frustrările au izbucnit în mai multe destinații europene de tip „honeypot”, obligând autoritățile locale să abordeze și să reevalueze relația dintre turiști și rezidenți.

Spania se confruntă cu o criza imobiliară

Unul dintre cele mai presante efecte ale turismului excesiv din Spania este lipsa de locuințe și creșterea prețurilor chiriilor pentru rezidenți. Ţara este de mult timp o destinație populară pentru vizitatorii străini, dar, având în vedere că acum se îngrămădesc și nomazii digitali, situația locuințelor a devenit critică.

Localnicii din Malaga și-au exprimat frustrarea prin lipirea în centrul orașului spaniol a unor autocolante pe pereți și uși, care le spun vizitatorilor ce cred locuitorii despre ei. Acestea variază de la destul de blândul „asta a fost casa mea” (antes esta era mi casa) și „asta a fost centrul orașului” (antes esto era el centro) până la „du-te dracului acasă” (a tu puta casa).

„Inițiativa autocolantului” i-a aparţinut proprietarului unui bar, Dani Drunko. El a explicat faptul că a început campania după ce a fost dat afară din casa în care locuia de un deceniu. Proprietarul a refuzat să negocieze chiria sau să îi vândă proprietatea, deoarece dorea să o închirieze pe termen scurt pentru turiști.

Este o poveste care se repetă în toată țara, unde proprietarii au evacuat rezidenții pe termen lung în favoarea turiștilor sau au mărit chiriile astfel încât doar nomazii digitali cu venituri mari să și le poată permite.

Localnicii din Insulele Canare dorm în maşini sau în peşteri

Activiștii spun că cei peste 10 milioane de vizitatori străini care își petrec vacanța în arhipelag în fiecare an i-au ruinat pe cei care trăiesc acolo. Se pare că localnicii dorm în mașini și în peșteri din cauza creșterii prețurilor la case. Un raport al Ecologists in Action a avertizat că aproape 34% din populația locală - aproape 800.000 de persoane - este expusă riscului de sărăcie sau excluziune socială.

Construirea de spații de cazare și servicii pentru valurile de turiști care vin în Insulele Canare pune, de asemenea, presiune asupra utilizării terenurilor, gestionării deșeurilor, aprovizionării cu apă și biodiversității. Un grup de activiști de pe insula Tenerife din Insulele Canare a planificat o grevă a foamei în legătură cu construcția a două noi hoteluri.

Zeci de mii de locuitori au ieșit să protesteze împotriva turismului în masă cu pancarte pe care scria „Oamenii trăiesc aici”, „Nu vrem să ne vedem insula murind” şi „Insulele Canare au limite și răbdarea oamenilor, de asemenea”.

Locuitorii au recurs, de asemenea, la lipirea de afișe și autocolante false cu „închis pentru supraaglomerare”, în încercarea de a descuraja turiștii în locurile populare.

Locuitorii din Veneția protestează față de noua taxă de intrare

Veneția este o altă destinație care se confruntă de mult timp cu un număr uriaş de turiști. Şi aici există mai multe locuinţe pentru turiști decât pentru rezidenți. Localnicii se confruntă cu o ofertă tot mai mică de proprietăți de închiriat și cu tarife exorbitante.

„În fiecare zi, la birourile noastre sosesc persoane cu probleme foarte grave legate de locuințe: persoane fără adăpost (adesea cu un loc de muncă), persoane cu handicap care locuiesc în blocuri fără lift, persoane care locuiesc în case umede și dărăpănate, declarate neigienice de către sistemul sanitar de stat”, spune Susanna Polloni de la Rețeaua de solidaritate pentru locuințe din Veneția.

Activiștii se folosesc de introducerea noii taxe de intrare de 5 euro pentru excursioniștii de o zi, de la 25 aprilie, ca o oportunitate de a-și face auzită vocea. Protestatarii, care plănuiesc o demonstrație în ziua lansării taxei, spun că doresc o viziune diferită pentru oraș, care să nu pună turismul în prim-plan.

„Este un nou pas înainte spre Veneția pe care nu ne-o dorim, «orașul muzeu». (...) Un oraș golit de locuitori și de suflet, având în vedere că monocultura turistică devorează în prezent tot ceea ce este necesar pentru viața unui oraș: locuințe, locuri de muncă protejate, servicii publice, magazine de cartier și meșteșuguri”, a mai spus Susanna Polloni.

Gard pentru blocarea selfie-urile turiștilor

Anul trecut, locuitorii un sat din Austria au recurs la măsuri extreme pentru a-și face auzite problemele.

Pentru că se crede că fundalul impresionant al orașului Hallstatt, situat în munții austrieci, a inspirat filmul Disney Frozen, peste un milion de turiști coboară în fiecare an aici, mulți dintre ei dorind să facă un selfie cu faimoasa priveliște.

Anul trecut, locuitorii orașului au devenit atât de frustrați încât au ridicat un gard pentru a-i împiedica pe vizitatori să facă poze. Ulterior, acesta a fost îndepărtat din cauza reacțiilor negative de pe rețelele de socializare, dar se spera că bariera va împiedica oamenii să se adune într-un loc popular pentru selfie și să îi deranjeze pe rezidenți făcând prea mult zgomot.

Panouri de avertizare false pe plajele din Mallorca

Vara trecută, activiștii au montat panouri de avertizare false pe plajele din Mallorca, pentru a ține departe turiștii vorbitori de limba engleză.

Unele afișe avertizau cu privire la „meduze periculoase”, „căderi de pietre” sau apă de mare poluată cu ape uzate. Altele arătau că plaja este închisă, cu un simbol „nu înotați” dedesubt sau avertizau că durează mult timp pentru a ajunge acolo pe jos, deși oceanul se află la mai puțin de 100 de metri distanță.

Câteva rânduri mici de text în limba catalană dedesubt le-au dezvăluit însă localnicilor că aceste avertismente nu erau reale. Acestea explicau că „problema nu este o cădere de pietre, ci turismul în masă” sau că „plaja este deschisă, cu excepția străinilor și a meduzelor”.