TĂCERE PERFIDĂ/Cine vrea să ÎI ÎNCHIDĂ GURA asistentei EROINE de la Colectiv care CONTRAZICE VARIANTA OFICIALĂ?
Violeta Maria Naca, asistenta care a salvat oameni vineri noaptea la clubul Colectiv şi care ulterior a povestit ce a văzut, a fost ameninţată pentru a păstra tăcerea cu privire la modul în care s-a acţionat. Jurnalistul Alex Căutiş relatează că femeia i-a mărturisit că a fost ameninţată pentru că a spus ce a văzut.
"Ceva ce nu ați văzut (și poate nu veți vedea) la multe televiziuni: Asistenta de pe cea de a doua salvare, care a postat azi acel mesaj emoționant, în care povestea ce Iad a găsit la fața locului și cum au venit prea puține ambulanțe, cum pacienții sărutau ambulanțele și implorau să-i ia de acolo, a fost amenințată azi de cineva foarte mare. Am vorbit în seara aceasta cu ea, plângea la telefon și mi-a spus acest amănunt greu. Era terifiată de faptul că poate fi amenințată din cauză că a povestit cum a decurs salvarea, cu întârziere. Are sufletul încercat de grozăviile pe care le-a văzut, dar mai ales pentru că i se cere să ascundă adevărul. Momentan sunt singurul jurnalist cu care a vorbit", a scris jurnalistul pe pagina lui de Facebook.
Iată fragmentul pentru care este acuzată și amenințată Violeta Maria Naca - asistentă pe a doua Salvare ajunsă la fața locului: „Am implorat plângând pe cei de la dispecerat că sunt sute de oameni arși. Plângeam. Săreau arși pe mine, urlau”.
Violeta Maria Naca NU este singura persoană care contrazice varianta OFICIALĂ, PROPAGATĂ la televiziunile și ziarele MOGULILOR. Duminică, bineînțeles la Antena3, Raed Arafat a spus că victimele de la Clubul Colectiv au suferit dilatări ale timpului din cauza durerilor și disperării. În Evz se spune negru pe alb că, de fapt, salvările au ajuns după 7-8 minute....
Două arhitecte care au apucat să scape tefere din incendiul de la clubul „Colectiv” afirmă că prima salvare a ajuns la locul tragediei după 15 minute, a doua salvare imediat după iar pompierii care au venit pe jos după a doua salvare căutau cheia de la o poartă ca să o deschidă.
Raed Arafat declara în 28 octombrie într-un interviu pentru gsp.ro că timpul mediu de răspuns al SMURD-ului în mediul urban este de 8 minute. Vineri noapte acest timp a fost dublu pentru primele două salvări și mult mai mult decât dublu pentru restul. Vă amintiți desigur rateurile cu salvarea pilotului Iovan și a Aurei Ion, cu echipajul elicopterului din Siutghiol, cum strigau oamenii ăia.
Ceea ce este stupefiant este că din mărturia arhitectei Andreea Sopa reiese că „doamna” de la 112 era relaxată și îi răspundea (la 9 minute de la primul telefon care anunțase că lumea ardea înăuntru) că a trimis un echipaj de poliție la fața locului.
Dacă se va dovedi că la 112 era o dementă de care a trebuit lumea să se roage, să o implore să trimită salvări, chiar că trăim într-o țară condusă de incompetenți. Sau poate doamna de la 112 nu e dementă, ci așa e protocolul făcut de niște incompetenți demenți.
Iată ce scrie arhitecta Andreea Sopa:
„Scriu asta, pentru ca cred ca este important ca lumea sa stie adevarul (pe care posturile de stiri il prezinta un pic denaturat) si mai sper ca poate fi unul din lucrurile care pot fi imbunatite pe viitor de dl.arafat, de smurd, de isu, de 112, de firmele de securitate.....
Sunt unul dintre cei norocosi ca am reusit sa ies, cand am reusit sa imi recuperez respiratia, dupa cateva minute si am realizat amploarea dezastrului, ma intrebam ce sa fac ca sa ajut...o vazusem deja pe prietena mea ca suna la 112 si ma gandeam ca echipajele vor ajunge in scurt timp...la televizor au spus ca primul apel s.a efectuat la 10.32 si sunt convinsa ca foarte multi dintre cei de afara sunasera deja....la 10.41 nu venise inca nici un echipaj nici pompieri, nici smurd, nici ambulanta si am sunat si eu la 112 gandindu.ma ca poate in haosul creat nu a sunat nimeni (am ora apelului memorata de telefon)...doamna de la 112 mi.a spus sa nu ma panichez, ca se cunoaste problema si au trimis "1 echipaj de politie"!!! STUPEFACTIE!!!! Am inceput sa ii explic ca este o tragedie, un carnagiu, ca umbla oameni arsi din cap pana in picioare si cer ajutor si avem nevoie de multe echipaje, foarte multe...pompieri, descarcerari, ambulante...de.abia in acel moment mi s.a facut legatura cu altcineva sa explic exact de ce echipaje avem nevoie... DEJA TRECUSERA 10 MINUTE DE LA APELUL DECLARAT DE ARAFAT!!!) Imediat dupa a aparut prima masina de politie...2 oameni care s.au ingrozit de ce vedeau....abia dupa alte 2-3 minute a venit prima salvare si dupa alte cateva minute au aparut pompierii PE JOS fara echipamentul necesar pentru ca nu stiau pe unde sa intre in incinta de la pionierul...si ne intrebau daca stim cine ar putea avea cheia de la poarta !!!! ULUIRE!!! Mi-aduc aminte ca le.am strigat sa o sparga sa o ia dracu de poarta! Pana la urma, dupa alte cateva minute au reusit sa aduca masina in incinta...PE SCURT DUPA cca 20 MINUTE IN INCINTA ERAU O MASINA DE POMPIERI SI 2 SALVARI si s.au adus primele furtune si au intrat primii pompieri!!! FOARTE MULT!!!!! a fost un incediu care a mistuit totul intr.un minut si practic interventia de salvare s.a intamplat la circa 20 minute....probabil ca daca cei de la 112 ne.ar fi crezut la telefon ca este un incendiu grav cu multi raniti si multi blocati in interior, si ar fi trimis mai multe echipaje din prima, daca pompierii ar fi stiut pe unde sa intre in incinta si ar fi fost anuntati de dispecerat de gravitatea incendiului, mult mai multe vieti ar fi putut fi salvate!!! fiecare secunda conta vineri seara si din pacate 112 se pare ca nu a inteles asta de la primele apeluri!!! Sper ca pe viitor, in memoria celor care si.au pierdut viata, a celor raniti si familiilor lor, ceva sa se schimbe in interventia de urgenta si modalitatea in care apelurile de urgenta sunt evaluate si prioritizate!!!!”
Din povestea Andreei reiese că „doamna” de la 112 mai întâi a trimis o mașină de poliție să verifice că e un incendiu, pompierii ezitau să spargă o poartă și întrebau pe bieții arși care urlau de durere dacă știu cine are cheia de la poartă?
Cristina Rotaru, și ea arhitectă confirmă:
„eram impreuna cu Andreea. Exact asa s-a intamplat. Cel putin 20 de minute am asteptat sa vina primele masini de interventie. Timp in care toti sunam la 112 si priveam neputinciosi, blocati, cum in afara de noi, cei norocosi scapati intregi, ieseau tineri arsi, fara par, carne vie, tipand si tremurand...Cosmar.”
O tânără, Claudia Postelnicescu, redă pe Facebook mărturia asistentei, Violeta Maria Naca.
Iniţial, asistenta Violeta Maria Naca i-a povestit că iniţial echipa medicală a crezut că este chemată la un incendiu banal, fiind al doilea echipaj ajuns la faţa locului, după care au apărut "pompierii agitaţi" şi "primele două victime".
"Totul era ca un coşmar. Mergeau, urlau, se târau. Tineri desfiguraţi. Urlau mulţi. Eram două salvări. Una dintre victime era o tânără rănită grav. Ţipa la mine să venim mulţi. Mă implora. Spunea că sunt 300 de tineri, arşi, călcaţi în picioare. Am implorat plângând pe cei de la dispecerat că sunt sute de oameni arşi. Plângeam. Săreau arşi pe mine, urlau. Voiau să intre mulţi în ambulanţe. Şi nu puteam să plecăm cu fata rănită grav. Nu se dădeau din drum", povesteşte asistenta.
Apoi, au apărut alţi patru grav răniţi, care izbeau în ea, în salvare şi de pe care "curgea pielea, carnea": "Urlau să îi iau, să nu îi las în urmă. Am implorat dispeceratul să aducă mai multe ambulanţe, că e haos. Să vină poliţia. Rupeau jacheta de pe mine".
Un pompier cu o tânără de 18 ani, arsă pe 98% din corp, a implorat-o pe asistentă să o ia pe fată: "Ia-o mai repede din braţele mele. Doamne, cât de tânără e! Salveaz-o! Am şi eu o fată acasă!. Mi s-a făcut rău. Veneau mulţi, mulţi de tot. Civili urlau, tineri răniţi trăgeau de doctori, aproape smulgându-le hainele. Implorau să fie ajutaţi, să fie salvaţi. Se aruncau în faţa ambulanţelor. Dădeau cu pumnii în ambulanţe".
Aceeaşi asistentă spune că are urme de piele arsă, pe ea şi pe echipament, iar pompierul şef plângea în hohote, era în şoc şi se întreba de ce s-a întâmplat o asemenea tragedie.
"Tânăra arsă nici nu mai avea haine pe ea. Apoi am intrat urlând la Colţea, cu patru răniţi grav. Ţipam să vină toţi doctorii, că e carnagiu. Toată lumea era în stare de şoc. AM VĂZUT IADUL!
Doi doctori de la echipaje au rămas la faţa locului. Erau şase tineri, jos pe borduri, în stop cardiorespirator. Şoferul din echipaj a resuscitat oameni ore în şir până i-a crescut tensiunea şi i-a ţâşnit sângele pe nas. (...) Mai era un copil de doar 16 ani! 16 ani! A plâns echipajul la resuscitarea lui. Nu se îndurau. Apoi l-au adus pe fratele lui, pe braţe, la mine. Era grav, era ars tot. Avea ochii umflaţi şi roşii, plângea. Întreba: Sunt rău? E grav?. Apoi au adus altul. Era 70%. Plângeam. Cădea carnea de pe el. Întreba dacă mai trăieşte. Dacă e grav. Era aproape de comă. Îi curgeau lacrimi din ochi, cu sânge. Îmi spunea să îl ţin de mână. I-am spus că am un băiat de-o seamă cu el. Mi-a răspuns: Mami, n-o să mor, nu? Încă ieşea fum din el, mai spune femeia.
Ajunsă la spital, asistenta spune că părinţi pupau ambulanţele, urlau şi întrebau unde le sunt copiii: "Le-am spus adevărul. Le-am spus că sunt în stare gravă. Mi-au pupat picioarele la Municipal. Era sinistru. Trăgeau de mine şi de colegi, de salvare".
După o pauză în care asistenta nu s-a putut opri din plâns, a continuat relatarea, spunând că doctorii au îmbrăţişat-o, i-au sărutat lacrimile şi i-au mulţumit. I-au spus că nu vor uita niciodată vocea ei când implora că are nevoie de ajutor, că vor ţine minte pentru totdeauna cum ruga dispeceratul să cheme şi colegii de acasă. Pe toţi.
"Asistenta cu care am vorbit mi-a povestit că toţi care au fost luaţi aseară sunt în stare gravă. Mi-a scris cu o durere de mamă că este profund şocată de tragedia de aseară. Abia a reuşit să vorbească despre incident, mi-a spus că are tensiunea 20. (...) Salvatoarea, eroul care povesteşte îndurerat, este Violeta Maria Naca şi are 22 de ani experienţă pe Salvare", îşi termină Claudia Postelnicescu postarea, menţionând că a vrut să arete povestea din prisma unui medic care a fost la faţa locului: "Povestea eroilor. Durerea pe care o simt medicii în momentul în care se simt neputincioşi în faţa morţii".
