SURSE Raportul judecătorului Lăzăroiu este orientat spre admiterea de către CCR a sesizării lui Iordache pe completurile de trei judecători. Cel mai probabil, decizia va fi luată azi
SURSE Raportul judecătorului Lăzăroiu este orientat spre admiterea de către CCR a sesizării lui Iordache pe completurile de trei judecători. Cel mai probabil, decizia va fi luată azi. Raportul întocmit de judecătorul-raportor Petre Lăzăroiu în ceea ce privește sesizarea depusă de Florin Iordache la CCR referitor la completurile de trei judecători de la ÎCCJ este orientat spre admiterea acțiunii fostului ministru al justiției, au declarat pentru G4Media.ro surse din cadrul Curții Constituționale.
”Concluziile raportului lasă la latitudinea Curții să decidă, nu se face o recomandare clară pro sau contra admiterii sau respingerii sesizării. În schimb, întreaga argumentație este orientată (spre admiterea sesizării lui Iordache – n. red)”, au declarat sursele citate.
”Foarte probabil va fi luată o decizie azi. Toate lucrurile arată acest lucru. Ca decizia să fie amânată ar trebui ca un judecător să propună acest lucru și se supune la vot”, au mai explicat sursele citate.
Petre Lăzăroiu a fost desemnat de președintele CCR, Valer Dorneanu, judecător-raportor în această speță care l-ar putea scăpa pe Liviu Dragnea de condamnarea în primă instanță de trei ani și jumătate de închisoare cu executare primită anul trecut în dosarul angajărilor fictive de la Protecția copilului Teleorman.
Lăzăroiu a transmis raportul colegilor săi judecători abia marți după-amiaza, cu mai puțin de 24 de ore înaintea ședinței de judecată, stabilită pentru azi la ora 10:00. Potrivit unor surse din cadrul CCR, este cu totul neuzual ca un judecător să transmită atât de târziu raportul, mai ales într-o speță importantă. Petre Lăzăroiu a fost numit judecător CCR în septembrie 2008 de către președintele de atunci, Traian Băsescu, mandatul fiindu-i reînnoit un an mai târziu. El urmează să părăsească CCR în vara acestui an.
Surse juridice au explicat pentru G4Media.ro că CCR a solicitat anterior ședinței de azi o serie de informații de la Înalta Curte de Casație și Justiție referitoare la completurile de 3 judecători.
”Au fost cerute informații despre modul de constituire al completurilor de 3 judecători și despre specializarea acestora, începând cu 2009. De asemenea, CCR a solicitat date și despre câte dosare au fost judecate în baza legii 78/2000 (privind prevenirea corupției – n. red.), despre impact și altele”, au precizat sursele citate.
La sfârșitul lunii trecute, Florin Iordache, în calitate de președinte delegat al Camerei Deputaților, a sesizat CCR pentru soluționarea unui presupus conflict între Parlament și Înalta Curte privind inexistența completurilor de 3 judecători specializate pe corupție la ICCJ.
Iordache a preluat strategia apărării în dosarul angajărilor fictive la Protecția Copilului Teleorman, în care Liviu Dragnea a fost condamnat în primă instanță la trei ani și jumătate de închisoare. El a făcut sesizarea la CCR pe când era delegat președinte al Camerei Deputaților, chiar în săptămâna în care Liviu Dragnea a fost internat în spital, acuzând dureri de spate.
Potrivit strategiei avocaților lui Dragnea, preluată de Iordache în sesizarea către CCR, verdictul de condamnare dat în iunie anul trecut nu a fost emis de un complet specializat aşa cum cer legea 78/2000 privind prevenirea şi sancţionarea faptelor de corupţie la articolul 29, legea 304/2004 privind organizarea judiciară la articolele 19 alineatul 3, 35 alineatul 2 şi 36 alineatul 3, precum şi regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a ICCJ. Ultimele două articole de mai sus din legea 304/2004 au fost modificate anul trecut de PSD-ALDE.
În punctul de vedere transmis Curții Constituționale, președinta ÎCCJ, Cristina Tarcea, a solicitat respingerea ca inadmisibilă a sesizării făcute de Iordache, argumentând, pe baza jurisprudenței CCR, că atributul sesizării Curții cu un conflict juridic nu poate fi delegat de președintele Camerei Deputaților.
”Cu privire la cererea care formează obiectul dosarului nr. 642E/2019, vă rugăm să constataţi inadmisibilitatea acesteia, întrucât nu a fost formulată de titularul dreptului de a sesiza Curtea Constituţională cu soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională, conform art. 146 lit. e) din Constituţie, deoarece atribuţia preşedintelui Camerei Deputaţilor de a sesiza instanţa de contencios constituţional nu poate forma obiectul delegării, potrivit paragrafelor nr. 57 şi nr. 59 ale Deciziei Curţii Constituţionale nr. 538/2018”, a transmis Tarcea judecătorilor constituționali.
Un alt punct de vedere a fost transmis Curții Constituționale de către Asociația Vedem Just, sub forma de amicus curiae, și conține cinci argumente pentru care membrii asociației consideră că la ICCJ nu a fost și nici nu este obligatorie înființarea completelor de trei judecători specializate în soluționarea cauzelor de corupție.
Nu în ultimul rând, și PNL a intervenit în această speță. Liberalii au atacat la Curtea Constituţională prevederile din Regulamentul Camerei Deputaţilor referitoare la delegarea atribuţiilor preşedintelui către vicepreşedinţi şi a cerut amânarea sesizării lui Florin Iordache privind un posibil conflict juridic între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe tema completurilor specializate în corupţie.
Punctul nostru de vedere este foarte clar: preşedintele Camerei Deputaţilor nu poate să delege atribuţii ale preşedintelui Camerei Deputaţilor prevăzute de Constituţie către vicepreşedinţi. Tocmai din acest motiv am solicitat Curţii Constituţionale să amâne analiza conflictului juridic de natură constituţională provocat de Florin Iordache în numele inculpatului Liviu Nicolae Dragnea până la judecarea pe fond a sesizării noastre”, a anunţat, luni, preşedintele PNL, Ludovic Orban.
Sesizarea PNL a fost programată pentru dezbatere pe 7 mai.
