Fostul ministru al Apărării în Guvernul Cioloș ar fi propunerea agreată de președintele României pentru șefia Serviciului de Informații Externe (SIE), susțin surse din mediul politic citate de  România Liberă .

Instituția este condusă interimar, în acest moment, de generalul Silviu Predoiu, după demisia lui Mihai Răzvan Ungureanu din septembrie anul trecut. De atunci au fost mai multe nume vehiculate pentru postul de director al SIE, printre ele numărându-se cele ale lui Mircea Geoană, Cristian Diaconescu sau Dan Mihalache. 

 Mihnea Motoc este, însă, favorit pentru această funcție, el fiind susținut puternic de consilierul prezidențial Bogdan Aurescu, mai spun sursele „România liberă“. Motoc ar fi, de asemenea, și varianta agreată de Liviu Dragnea, președintele PSD, numirea noului șef SIE urmând să fie aprobată în Parlament de către majoritatea PSD-ALDE.

De la procuratură la diplomație

Diplomat de carieră, fost ambasador al României în Regatul Țărilor de Jos (1999-2001) și fost ministru al Apărării în timpul guvernării Cioloș (2015-2017), Mihnea Motoc este, din mai 2017, în conducerea Centrului European pentru Politici Strategice.

După o scurtă perioadă în care a fost procuror în Bolintin Vale și București – sectorul 1, Mihai Motoc (51 de ani) a ajuns în Ministerul Afacerilor Externe. Din acel moment cariera sa a evoluat rapid, fiind unul dintre protejații lui Adrian Năstase și Teodor Meleșcanu. În 1997, de pildă, când avea doar 31 de ani, Motoc era șeful Departamentului pentru Afaceri Europene și Euro-Atlantice, având ca atribuții monitorizarea relațiilor României cu UE, ­NATO și OSCE. A fost ambasador în Olanda și ambasador extraordinar și plenipotențiar și reprezentant permanent al României în Consiliul de Securitate al ONU, iar în 2008 a fost transferat ca șef al Reprezentanței Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană.

Avansat de trei ori în mod ilegal

Cariera lui Mihnea Motoc nu este însă lipsită de episoade controversate. „România liberă“ a dezvăluit, în exclusivitate, cum acesta a fost avansat ilegal în diplomație, „arzând etapele“ prevăzute în statutul diplomaților.

După ce a devenit atașat prin semnătura lui Adrian Năstase pe 10 iunie 1992, Mihnea Motoc a fost avansat la gradul de secretar III pe data de 1 septembrie 1993. Între iunie ’92 și septembrie ’93 nu trecuseră, însă, decât un an și trei luni, adică nici măcar jumătate din stagiul minim, cel de trei ani, necesar între gradele diplomatice de atașat și secretar III. Cu alte cuvinte, Motoc a fost nu doar avansat „la excepțional“, ci de-a dreptul ilegal, nemaivorbind de faptul că MAE nu a comunicat nimic despre argumentele pentru care Motoc ar fi meritat avansarea „la excepțional“, a dezvăluit RL în aprilie 2017. Ordinul de avansare în gradul de secretar III a fost semnat atunci de ministrul Teodor Meleșcanu.

Pentru avansarea în gradul de secretar II, Motoc a dat examenul pe data de 1 august 1995. Adică la un an și 11 luni de la anterioara avansare. Stagiul minim între secretar III și secretar II era de patru ani, deci, din nou, la Motoc nu s-a respectat nici măcar condiția „la excepțional“, cea de bifare a minimum jumătate de stagiu (adică doi ani din patru). Ordinul de avansare a fost semnat tot de ministrul Meleșcanu.

După fix un an de zile, în august ’96, Motoc a fost avansat în gradul de prim-secretar. Și această avansare a fost ilegală, Motoc nu ar fi putut fi avansat în grad decât după minimum un an și jumătate, adică jumătate din stagiul legal de trei ani. Tot Meleșcanu a semnat și acest ordin de avansare.

L-a protejat pe Gabriel Oprea

O altă anchetă RL a arătat cum, din funcția de ministru al Apărării, Mihnea Motoc l-a acoperit și protejat pe generalul Gabriel Oprea, refuzând să dea detalii despre reactivarea acestuia în anul 2000.

Conform informațiilor publice, Oprea a fost trecut în rezervă în 1993, cu gradul de căpitan. După șapte ani, în 2000, Oprea a fost reactivat cu gradul de colonel. Problema, însă, este că astfel s-a sărit peste două grade intermediare (maior și locotenent-colonel), pe care Oprea nu le-a deținut niciodată. O regulă de bază a avansărilor în Armată este că, oricât de mică ar fi perioada dintre avansarea de la un grad la altul, gradele nu pot fi acordate decât succesiv. Pentru a lămuri cei șapte ani care-i lipsesc lui Oprea din CV, RL a adresat mai multe întrebări Ministerului Apărării. Surpriză, însă, instituția a refuzat să mai respecte Legea nr. 544 din 2001, care garantează cetățenilor accesul la informații de interes public.

Nepot de procuror comunist

O explicație pentru evoluția spectaculoasă a lui Mihnea Motoc ar putea fi legăturile sale de rudenie. Potrivit infopolitics.ro, Mihnea Motoc este nepotul lui Gheorghe Diaconescu, fost procuror general adjunct al RSR, cel care, în decembrie 1989, a fost trimis de Nicolae Ceaușescu la Timișoara pentru a găsi o „soluție“ privind victimele din 16-20 decembrie 1989. După cum se știe, cadavrele victimelor de atunci au fost arse.

Ulterior, în calitate de avocat, Gheorghe Diaconescu a avut clienți precum Mihai Chițac, Adrian Năstase, Ghe­orghe Copos sau Cristian Borcea.

Până la închiderea ediției, Mihnea Motoc nu a putut fi contactat.

Cuplu de succes. Soția, Iulia Motoc, judecătoare la CEDO

Mihnea Motoc este căsătorit cu Iulia Motoc, judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), fost judecător la Curtea Constituțională a României (CCR). În trecut, căsnicia cu Iulia Motoc l-a împiedicat pe acesta să ocupe funcția de ministru de Externe. Pe 18 noiembrie 2014, președintele Traian Băsescu a semnat decretul de numire a lui Mihnea Motoc ca ministru de Externe, după demisia lui Teodor Meleșcanu. Pe 24 noiembrie 2014, Mihnea Motoc a renunțat la nominalizarea pentru postul de ministru de Externe după ce soția, magistrat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, i-a sesizat faptul că o astfel de numire i-ar crea ei o situație de incompatibilitate la CEDO, potrivit Wikipedia.

Distribuie Distribuie Comentarii