SURSE De ce Înalta Curte a exclus mailurile şi documentele de pe hard-diskurile lui Andronic din dosarul Hidroeletrica în care este vizată şi Udrea
SURSE De ce Înalta Curte a exclus mailurile şi documentele de pe hard-diskurile lui Dan Andronic din dosarul Hidroeletrica în care este vizată şi Elena Udrea. Judecătoarele de cameră preliminară Lucia Rog şi Lavinia Lefterache de la la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au exclus din dosarul Hidroelectrica emailurile trimise sau primite de patronul EVZ, Dan Andronic, şi documentele stocate pe hard diskuri în legătură cu achiziţionarea şi administrarea SC Editura Evenimentul şi Capital SRL. În acest caz, Elena Udrea a fost trimisă în judecată de procurorii DNA pentru trafic de influenţă şi spălare a banilor, iar Dan Andronic pentru mărturie mincinoasă.
„În ce-l priveşte pe Andronic, din dosar au mai rămas doar coperţile. Pentru că Andronic era acuzat că ar fi minţit în legătură cu acele emaluri şi documente de pe hard-diskuri. Prin urmare, dacă au picat acele probe, le-a picat acuzaţia. În plus, este o lovitură importantă dată practicii DNA de a plimba probele dintr-un dosar în altul”, au explicat pentru G4Media.ro surse din rândul avocaţilor care au dorit însă să îşi păstreze anonimatul.
Deocamdată instanţa nu a motivat decizia, însă surse din rândul avocaţilor şi din cadrul parchetului au explicat G4media care ar fi fost raţiunea instanţei.
Aşadar, potrivit surselor G4Media.ro , probele reprezentând emailurile lui Andronic şi documentele de pe harduri ar fi fost culese de DNA Braşov la percheziţia informatică din dosarul Ferma Băneasa privindu-i pe Dan Andronic, Remus Truică, „prinţul” Paul al României, Benny Steinmetz şi Tal Silberstein.
Procurorii DNA Braşov şi-ar fi păstrat probele care îi interesau pentru dosarul lor, dar nu ar fi consemnat în procesul verbal de percheziţie informatică tot ce au găsit, ci doar ce i-a interesat pe ei. Ulterior, ar fi înaintat „clonele” electronice ale emailurilor sau documentelor de pe harduri la DNA Central, care le-a folosit în dosarul Hidroelectrica.
„Dacă procurorii de la DNA Braşov ar fi consemnat tot ce au găsit la percheziţia informatică în procesul verbal, probele ar fi rămas valide. Dacă ei considerau că acele mailuri şi documenete electronice reprezentau probe pentru alte infracţiuni, ar fi trebuit să extindă urmărirea penală şi, eventual, să disjungă dosarul. Atunci nu mai era nevoie de o nouă autorizare din partea instanţei. Însă ei nu le-au consemnat în procesul verbal de percheziţie informatică, iar ulterior au înaintat <<clonele>> electronice la Bucureşti. Pentru ca procurorii de la Bucureşti să le fi putut folosi, ar fi avut nevoie de o nouă autorizare de la instanţă”, au explicat pentru G4Media.ro surse din rândul avocaţilor.
Avocaţii susţin că DNA nu ar mai fi putut oricum cere o nouă autorizare de la instanţă întrucât percheziţia informatică nu se face pe „clone”, ci pe originale, care ar fi fost însă, între timp, restituite lui Andronic. Surse din cadrul parchetului îi contrazic. „Nimic nu împiedică acum DNA să ceară restituirea dosarului, să solicite autorizare de la instanţă şi să readministreze probele. Oricum, percheziţia informatică se face pe <<clonele>> fidele electronice, nu pe originale”.
Prin urmare, după decizia instanţei, DNA are la dispoziţie 5 zile să decidă dacă cere dosarul înapoi pentru refacerea lui sau merge mai departe fără acele probe.
De ce a făcut instanţa referire la o decizie CCR. În minuta deciziei, completul a arătat:
„În conformitate cu decizia nr. 22 din 18 ianuarie 2018 a Curţii Constituţionale, dispune îndepărtarea de la dosarul cauzei a acestor mijloace de probă (vol. 37 filele 3-240 d.u.p. nr. 604/P/2017), precum şi, în ipoteza menţinerii soluţiei de trimitere în judecată, eliminarea referirilor la aceste mijloace de probă şi eliminarea redării conţinutului acestor mijloace de probă din rechizitoriul nr. 604/P/2017 din data de 18.12.2017”.
Prin această decizie, CCR a stabilit că procurorii sunt obligaţi să excludă complet, fizic, probele din dosar şi orice referire la ele.
„Aceasta întrucât probele erau anulate de instanţă, dar rămâneau la dosar, judecătorul fondului le vedea şi, chiar dacă teoretic nu ar fi trebuit să ţină cont de ele, avându-le în minte, îşi putea forma o opinie privind (ne)vinovăţia inculpatului. Prin urmare, dacă probele şi orice referire la ele sunt eliminate fizic din dosar şi judecătorul de la fond nu le vede, nu au cum să îi influenţeze judecata”, au explicat avocaţii.
Cine a făcut parte din complet. Este vorba de Lucia Rog şi Lavina Lefterache, două judecătoare considerate profesioniste. Rog şi-a făcut însă faima de a fi şi „extrem de formalistă”, genul care se uită cu lupa în dosare după orice chichiţă procedurală.
Instanţa a menţinut sechestrele. Pe de altă parte, Instanţa supremă a menţinut decizia Curţii de Apel Bucureşti prin care s-a pus sechestru pe toate bunurile mobile şi imobile deţinute de Elena Udrea, până la concurenţa sumei de 4,7 milioane de euro, în vederea confiscării speciale. Următorul termen al procesului a fost stabilit pentru 4 martie.
Context. În decembrie 2017, procurorii DNA au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a Elenei Udrea pentru trafic de influenţă şi spălare a banilor şi a lui Dan Andronic pentru mărturie mincinoasă. Dosarul de află în faza de cameră preliminară la Curtea de Apel Bucureşti, instanţă care a decis, pe 1 octombrie 2018, începerea judecării pe fond, însă Elena Udrea şi Dan Andronic au contestat decizia la Instanţa supremă.
Potrivit DNA, Elena Udrea este acuzată că a acceptat promisiunea făcută prin intermediari de omul de afaceri Bogdan Buzăianu, în anul 2011, de a primi suma de 5 milioane de dolari pentru a-şi exercita influenţa asupra factorilor de decizie din cadrul Ministerului Economiei şi Hidroelectrica în vederea menţinerii, în condiţiile deja negociate, a contractelor pe care societatea omului de afaceri le încheiase cu compania producătoare de energie.
”Din suma promisă, inculpata a primit, în noiembrie 2011, în scopul arătat, prin intermediari, 3.800.000 de dolari, dar şi o creanţă de 900.000 de euro; creanţa reprezenta o sumă pe care o firmă a omului de afaceri o împrumutase unui terţ şi care era garantată cu părţi sociale ale unei societăţi comerciale care deţinea două publicaţii”, spun procurorii.
Conform DNA, pentru a ascunde că era beneficiara reală a creanţei de 900.000 euro, care i-ar fi conferit pe cale de consecinţă şi puterea de a influenţa activitatea societăţii cu activitate media, Udrea a preluat această creanţă de la firma controlată de omul de afaceri prin interpunerea unei alte firme paravan, aparţinând unei cunoştinţe.
În cazul lui Dan Andronic, DNA menţionează că, atunci când a fost audiat ca martor, a făcut afirmaţii mincinoase cu privire la aspectele esenţiale ale cauzei. ‘De exemplu, Dan Cătălin Andronic a declarat mincinos că nu a avut cunoştinţă de împrejurarea că Elena Gabriela Udrea este beneficiara reală a creanţei amintite, care i-ar fi permis acesteia să controleze societatea media, să dobândească părţi sociale, să se implice în politica editorială a unui cotidian deţinut de această societate; că îi comunica Elenei Udrea date privind situaţia financiară a cotidianului deţinut de societatea media şi indicatori de performanţă, doar pentru a se lăuda, pentru a o încunoştiinţa că publicaţiei îi ‘merge bine’; că nu i-a cerut Elenei Udrea acordul pentru a publica anumite articole, ci doar s-a consultat cu aceasta pentru a ‘verifica veridicitatea’ informaţiilor obţinute’, mai spune DNA.
Elena Udrea a fost condamnată definitiv la 6 ani de închisoare în dosarul ‘Gala Bute’ pentru luare de mită şi abuz în serviciu, însă ea a părăsit România, aflându-se în prezent în Costa Rica.
