SURSE Ce conțin proiectele legilor Justiției pregătite de Predoiu: desființarea Secției Speciale, restabilirea atribuțiilor președintelui la numirea magistraților șefi, eliminarea pensionării la 20 de ani
Ministerul Justiției anunță astăzi proiectele de modificare a legilor Justiției în contexul raportului UE privind statul de drept, care se anunță unul critic pentru România, au explicat pentru G4media.ro surse politice.
Ministrul Justiției Cătălin Predoiu trebuie să explice de ce până astăzi nu a inițiat modificările de reparare a legilor Justiției așteptate de magistrați și de către protestatarii care au tremurat în piețe la mitinguri pe vremea lui Dragnea.
Modificările operate de coaliția PSD-ALDE-UDMR la legile Justiției au fost criticate în rapoartele MCV ale Comisiei Europene.
Proiectele de reparatio vor fi lansate astăzi în dezbatere publică și ar putea fi adoptate de noul Parlament, după alegerile generale.
Ce conține proiectele pe scurt, potrivit unor surse guvernamentale:
- Desființarea Secției Speciale
Propunerea vine în contextul în care există deja un proiect similar care se află la CSM și care ar putea deveni caduc.
De această dată, MJ renunță la proiectul cu așa zisele garanții pentru magistrați ”împotriva abuzurilor” procurorilor, anunțate în februarie și criticate inclusiv de magistrați, cum ar fi avizul procurorului general pentru urmărirea penală a procurorilor sau avizul CSM pentru trimiterea în judecată a judecătorilor. Vezi detalii aici.
Propunerea de desființare a Secției speciale vine și în contextul în care în noiembrie este așteptată o decizie în acest sens din partea Curții de Justiție a Uniuni Europene. Vezi aici concluziile avocatului general al CJUE.
- Restabilirea atribuțiilor președintelui privind numirea și revocarea magistraților șefi
Noul proiect restituie președintelui dreptul de a numi sau respinge nelimitat, dar motivat, propunerile de numire în funcție a procurorilor șefi făcute de ministrul Justiției. La fel și în cazul revocării.
În plus, proiectul lui Predoiu ar putea modifica și procedura de numire a șefilor de instanțe precum președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție. Acum, semnătura președintelui pe decretul de numire este pur formală, numirea propriu zisă este făcută de Secția de judecători a CSM. Așa s-a ajuns în situația ca Secția pentru judecători controlată de Lia Savonea să o numească în funcția de președinte a ÎCCJ pe judecătoarea Corina Corbu, fostă inculpată într-un proces de corupție, dar achitată fără eliminarea oricărori îndoieli privind integritatea ei morală.
Noile proiecte ar putea transfera numirea șefului ÎCCJ la plenul CSM.
”Proiectele prevăd întărirea independenței procurorului de caz, alinierea principiului separației carierei la prevederile constituționale care vorbesc, totuși, de o singură magistratură, ridicarea pragului de exigență la concursurile de admitere și promovare în magistratură, inclusiv la ÎCCJ”, au declarat pentru G4media.ro surse guvernamentale.
- Eliminarea pensionării magistraților la 20 de ani de vechime
Această prevedere este acum prorogată (amânată) de Guvern, iar noul proiect își propune să o elimine. Magistrații vor putea să se pensioneze, cum este și acum, la 25 de ani de vechime în profesie.
- Reducerea vechimii necesare pentru angajarea procurorilor la parchetele specializate precum DNA și DIICOT
Acum, vechimea necesară este de 10 ani. Înainte de modificările făcute de PSD-ALDE, vârsta necesară era de 6 ani.
Context. Legile Justiției au fost modificate în 2017-2019 prin modificări succesive operate de Coaliția PSD-ALDE-UDMR.
Cu toate acestea, liderul PSD de atunci, Liviu Dragnea, nu a scăpat de pușcărie. Una dintre modificările intenționate de celebra OUG 13 era introducerea unui prag privind prejudiciul la abuz în serviciu de 200.000 de mii de lei, în condițiile în care paguba din dosarul angajărilor fictive era de 108.000 de lei.
OUG 13 a fost retrasă de Guvernul PSD la presiunea străzii, însă până la urmă Coaliția PSD-ALDE-UDMR a introdus în legislație modificări considerate nocive de către magistrați și Uniunea Europeană, precum înființarea Secției Speciale, reducerea vârstei de pensionare sau limitarea atribuțiilor președintelui de a respinde o singură dată propunerile de numire a procurorilor șefi venite din partea ministrului Justiției.
La referendumul din 26 mai 2019, cetățenii au votat interdicția de a mai modifica legile Justiției prin ordonanțe de urgență așa că repararea legislației trebuie făcută prin lehe dezbătută în Parlament.
