Până în prezent nu s-a știut aproape nimic despre persoana misterioasă care a transmis presei documentele secrete ale companiei panameze de consultanță Mossack Fonseca, a căror dezvăluire a declanșat scandalul 'Panama Papers', ce a arătat cum politicieni, oameni de afaceri sau celebrități din lumea întreagă și-au ascuns averile cu ajutorul a circa 214.000 de societăți offshore create sau administrate de această companie între anii 1977 și 1995 în 21 de paradisuri fiscale.

La o lună după ce Consorțiul Internațional al Jurnaliștilor de Investigație (ICIJ) a publicat primele documente, 'John Doe', pseudonimul folosit de această sursă în comunicațiile sale securizate cu publicația germană Süddeutsche Zeitung, a transmis acesteia un text intitulat 'Revoluția va fi numerică', în care oferă unele explicații despre motivația gestului său, text analizat într-un articol publicat vineri de Le Monde.

'John Doe' nu își dezvăluie identitatea reală și nici măcar naționalitatea, dar susține — într-o limbă engleză foarte îngrijită — că nu a lucrat niciodată 'pentru un guvern sau un serviciu de informații, nici direct și nici în calitate de consultant'.

Motivația sa reală a fost subiect de speculații, nefiind clar dacă el a urmărit un interes financiar personal — o parte a datelor societății Fonseca a fost vândută autorităților din unele state, mai ales SUA, Marea Britanie și Germania — sau doar a dorit să servească interesul general, ipoteză avansată după ce a furnizat gratuit documentele către Süddeutsche Zeitung, care, văzând anvergura lor, a cerut ajutorul ICIJ pentru a le gestiona.

Analiza din Le Monde favorizează a doua variantă, invocând faptul că în textul prezentat sursa susține că a vrut să denunțe sistemul 'corupției masive și generalizate' generator de inegalități sociale și permis de derivele deontologice ale avocaților, de impunitatea celor înstăriți și de responsabilii politici care nu au curajul să atace acest fenomen, în opinia sa, acest sistem 'pe care-l numim în continuare capitalist apropiindu-se mai degrabă de sclavia economică'.

'Am decis să denunț Mossack Fonseca pentru că am considerat că fondatorii, angajații și clienții ei trebuie să răspundă pentru rolul lor în aceste infracțiuni', scrie în respectivul text sursa, care cel mai probabil este un fost angajat al acelei companii panameze.

De asemenea, 'John Doe' se declară dispus să coopereze cu autoritățile judiciare competente în investigarea actelor de evaziune fiscală scoase la suprafață de documentele transmise de el, condiționând această cooperare de garantarea protecției sale personale. El subliniază că nu dorește să devină ca autorii unor alte dezvăluiri de anvergură, precum Edward Snowden (NSA), Bradley Birkenfeld (UBS) sau Antoine Deltour (LuxLeaks), care sunt acum binecunoscuți și astfel și-au văzut viața 'distrusă'.

'John Doe' mai susține că a încercat să ofere respectivele documente mai multor instituții media, dar acestea l-ar fi refuzat. El consideră că unele grupuri media au ajuns niște 'caricaturi' sub controlul unor miliardari care fac din presă doar un hobby personal, în timp ce jurnalismul de investigație nu este susținut financiar.

Dar și mai surprinzător este că 'John Doe' afirmă că a propus inclusiv site-ului Wikileaks să-i ofere documentele, solicitare pe care ar fi făcut-o repetat prin intermediul formularului de pe site.

După izbucnirea scandalului Panama Papers, organizația Wikileaks a acuzat ICIJ că publică selectiv datele din Panama Papers cu obiectivul de a servi unele interese anume și i-a cerut să le dezvăluie pe toate integral. Wikileaks susține de exemplu faptul că informațiile despre politicieni sau oameni de afaceri americani ce s-au folosit de paradisurile fiscale sunt puține, în schimb se fac referiri ample la afacerile anturajului președintelui rus Vladimir Putin.

ICIJ a anunțat săptămâna trecută că o bază de date electronică cu cele 11,5 milioane de documente ale companiei Mossack Fonseca va fi disponibilă începând din data de 9 mai.

AGERPRES