Surprize, surprize?/Dezvăluiri: Infiltrarea Rusiei în Bulgaria este mare. Probabil una dintre cele mai mari din Europa
Căderea în Bulgaria, după numai șase luni, a guvernului prim-ministrului centrist Kiril Petkov nu este considerată ca picată din senin. Se consideră că relațiile strânse ale fostei administrații Borisov cu Kremlinul și infiltrarea Rusiei în țară, în combinație cu atitudinea politicianului centrist, care din primul moment s-a poziționat pe linia Occidentului, au contribuit semnificativ la evoluțiile care au dus țara într-o criză politică profundă, într-un moment în care scumpirile, inflația și criza energetică sunt în plin avânt, scrie publicația grecească Liberal, citată de Rador.
În Balcanii de Vest evoluțiile sunt îngrijorătoare și aduc Europa în fața necesității de a acționa imediat.
În ianuarie, cu o lună înainte să invadeze Ucraina, Rusia a cerut NATO să-și retragă forțele din Bulgaria și România, Ministerul rus de Externe solicitând în mod oficial garanții de securitate din partea Occidentului. Moscova a spus chiar că NATO ar trebui să-și oprească extinderea și să revină la granițele din anul 1997, fapt care pentru cele două țări ar însemna că nu ar trebui să aibă trupe sau altceva.
În februarie anul trecut, a fost demis ministrul prorus al Apărării, Stefan Ianev, care a caracterizat invazia rusă în Ucraina drept o „operațiune”, adoptând pe deplin tactica Moscovei. Atitudinea proaspătului ales pe atunci Kiril Petkov a stârnit reacția Moscovei după ce, vorbind în parlamentul țării sale, acesta a răspuns că „Bulgaria este o țară suverană, care a făcut de multă vreme alegerea de a adera la NATO. Ca membru al NATO, noi și numai noi decidem să organizăm apărarea țării noastre în coordonare cu partenerii noștri”.
Bulgaria s-a aliniat apoi deciziilor NATO, UE și ale Occidentului în ansamblu, iar premierul de centru s-a arătat hotărât să nu cedeze presiunilor Kremlinului și nici celor exercitate de partide direct legate de Rusia, care reprezintă și votanți care nu se declară în mod deschis împotriva invaziei ruse, ci adoptă propaganda conform căreia de aceste evoluții sunt responsabile Occidentul și NATO.
Considerând această țară ca fiind o zonă ce îi aparține, Putin și-a transmis mesajele de la bun început. De altfel, Kremlinul investește în regiune de ani de zile, dacă avem în vedere doar recentele dezvăluiri, în cadrul punerii sub acuzare a unuia dintre oligarhii președintelui rus, Konstantin Malofeev, cu privire la propaganda pe care a răspândit-o în țări europene, cu punct central Grecia și Bulgaria.
La fel cum recent a fost arestat americanul Jack Hanik, care este acuzat că, acționând în numele oligarhului rus, a încercat să pună în aplicare planul de pătrundere a propagandei rusești în Grecia și Bulgaria după ocuparea Crimeii, care a marcat începutul planului revizionist al lui Vladimir Putin. Însuși Malofeev a vorbit despre o „alianță religioasă” între Rusia, Bulgaria și Grecia, la care s-ar adăuga și Serbia, care de la bun început a susținut acțiunile președintelui rus.
Infiltrarea Rusiei în Bulgaria este mare. Probabil una dintre cele mai mari din Europa și, cu siguranță, cea mai vizibilă deoarece în alte țări partidele care merg pe linia rusofililor încearcă să îmbrace o mantie a echidistanței. Este suficient de menționat că în Bulgaria, când Parlamentul a fost chemat să condamne invazia rusă, atât Partidul Socialist, cât și extrema dreaptă au refuzat să voteze pentru și să se poziționeze de partea coaliției de guvernământ.
Este un fapt însă că guvernul bulgar condus de centristul Petkov a fost unul dintre cele caracterizate ca fiind eterogene. De altfel, premierul cu studii la Harvard a apărut pe scena politică cu câteva luni înainte de alegeri în care a ieșit primul întrucât cetățenii au crezut că poate pune capăt corupției. Și asta a încercat să facă, doar că războiul din Ucraina, criza energetică și atitudinea lui față de Rusia au provocat rupturi în cordonul ombilical care îi leagă pe oligarhii bulgari de Moscova, în principal cu afacerile pe care le-au pus la cale cu oligarhii ruși în domeniul energiei, dar şi în alte domenii.
Atât partidele pro-ruse, cât și oligarhii bulgari au investit în indignarea față de scumpiri și creșterea prețurilor provocată de criza energetică, profitând și de faptul că o mare parte din societatea bulgară a plecat urechea la teoriile conspirației cu privire la Ucraina. Divizările în această problemă sunt o realitate și au fost fitilul acestor evoluții politice care au dus la căderea guvernului Petkov.
Întrebarea este dacă aceste evoluții vor determina ca guverne precum cel al lui Borisov, care a fost arestat pentru corupție, dar a fost eliberat, să caute să revină la putere prin toate mijloacele, întinzând o mână a prieteniei Kremlinului.
În orice caz, această evoluție trage un semnal de alarmă pentru evoluțiile din Balcani, întrucât Moscova, în ciuda sancțiunilor și a încercărilor de restricționare din partea țărilor occidentale, rămâne activă în regiunea mai largă și urmărește în toate modurile infiltrarea sa în eșaloanele superioare ale puterii.
Propaganda sa continuă pe căi indirecte, dar și prin intervenții camuflate prin intermediul rețelelor sociale, în principal prin religie și relațiile cu bisericile din Balcani. În Grecia, exemplele sunt deja cunoscute, cum este, în primul rând, cazul Sfântului Munte. Similare sunt și tacticile aplicate în alte țări europene, unde finanțarea vizează de asemenea institute și fundații religioase.
În același timp, un semnal de alarmă este tras și pentru Europa, care trebuie să ia decizii și să treacă la măsuri care să minimizeze impactul asupra statelor membre astfel încât să se întrerupă legătura dintre Rusia și partidele extremiste, precum și cu populismul construit pe scumpiri și lipsurile din societate.
Sursa: Liberal.gr / Rador/ Traducerea: Carolina Ciulu
