România e foarte dornică să achiziționeze din Israel sistemul de apărare anti-rachetă IRON DOME, afirmă unele surse în urma vizitei de săptămâna trecută în Israel a ministrului român al apărării Vasile Dîncu. Dacă acordul va fi aprobat, România, membru NATO, va deveni prima țară europeană care cumpără sistemul, scrie publicația israeliană Haaretz.

De când a intrat în arsenalul defensiv israelian, în 2011, Iron Dome și-a dovedit valoarea în numeroase runde de luptă cu Fâșia Gaza. Fiecare baterie costă în jur de 150 de milioane de dolari, iar o rachetă interceptoare costă 50.000 de dolari.

Însă Israelul nu și-a promovat sistemul pe piață, vânzând doar două bucăți armatei americane pentru 373 de milioane de dolari. Se apreciază că americanii nu sunt interesați să cumpere mai multe.

Conform unor știri confirmate, și Azerbaidjan a cumpărat Iron Dome. Mai multe țări – Singapore, Canada, Coreea de Sud, India, Finlanda, Slovacia și Cehia – au cumpărat doar componenta radar.

Deși Iron Dome a fost conceput de ministerul israelian al apărării în colaborare cu contractanți militari, el a devenit în esență un proiect comun cu SUA. Israelul a investit 800 milioane de shekeli (232 milioane de dolari) în dezvoltarea lui, pe când Congresul american a alocat pentru el o sumă de patru ori mai mare.

Astfel că orice tranzacție cu Iron Dome necesită aprobarea SUA. Dacă Israelul a vândut sistemul regimului tiranic din Azerbaidjan în vremea administrației Trump, se poate presupune că un asemenea acord n-ar fi fost aprobat sub mandatul lui Joe Biden.

Și producția rachetelor e un proiect comun – între Rafael Advanced Defense Systems și compania americană Raytheon. Costurile totale de dezvoltare s-au ridicat la 4 miliarde de dolari. Sursele afirmă că șansele unui acord cu România sunt foarte mari.

Într-un interviu pentru Haaretz, Dîncu a refuzat să discute despre Iron Dome, dar a spus că țara sa dorește să semneze cu Israelul acorduri pentru intensificarea cooperării în domeniul securității. „Dorim să ne îmbunătățim cooperarea militară și de securitate cu Israelul în multe domenii”, a declarat el.

Rep: Cum ar fi?

„Vrem să învățăm de la Israel cum să ne îmbunătățim medicina militară, nu cea civilă, pe liniile frontului. Mulțumită experienței sale, Israelul are cele mai bune cunoștințe în domeniu.”

Rep: Ce altceva?

„Vrem să aducem în România cunoașterea și inovația tehnologică israeliană. Industria noastră militară e de modă veche. Și am descoperit că Israelul, spre deosebire de alții, e o țară care nu vrea doar să vândă echipamente militare, ci vrea să obțină și licență pentru producția lor în România, iar acest lucru e foarte important pentru noi. Acest lucru ne va permite să exportăm sisteme de armament către NATO.”

Se estimează că în ultimul sfert de veac vânzările israeliene de armament în România au depășit 1 miliard de dolari. Dîncu, un social-democrat de 60 de ani, e ministrul apărării de aproape un an. Este a doua sa vizită în Israel, dar prima în calitatea actuală.

Chiar și înainte de căderea comunismului în România, în 1989, cu execuția dictatorului Nicolae Ceaușescu și a soției sale Elena, România a avut relații speciale cu Israelul în sfera securității și serviciilor secrete. Aceste legături s-au consolidat în ultimele decenii.

„În prezent avem opt acorduri de achiziții cu companii israeliene, inclusiv Elbit și Rafael”, a declarat Dîncu.

Aceste acorduri au dus la construcția a patru fabrici în România, cu un total de 800 de angajați, care produc piese pentru drone, turele și echipamente electronice. Legăturile bilaterale au făcut de asemenea ca România să accepte ca forțele aeriene israeliene să se antreneze în România pentru a simula lovituri contra Iranului. Astfel de exerciții erau organizate de obicei în Turcia, până când președintele Recep Tayyip Erdogan le-a anulat brusc.

Dîncu afirmă că țara sa vrea să semneze acorduri de cooperare în materie de securitate care să permită manevre comune ale armatelor israeliană și română.

Elbit a mai modernizat până acum avioane MiG-29 de producție rusească, „dar România e interesată de echipament occidental”, a declarat Dîncu. Avioanele MiG-29 vor fi scoase din uz în aproximativ un an.

Cu aprobarea SUA, România a cumpărat 17 avioane F-16 din Portugalia și 32 din Norvegia. Israelul ar fi vrut să-i vândă și el câteva, dar Dîncu spune că acest lucru nu se va întâmpla: România vrea să achiziționeze generația următoare de avioane americane, F-35.

Totuși, România vede Israelul ca pe o poartă către tehnologia occidentală. Dîncu afirmă că Elbit Systems are șanse mari de a câștiga trei licitații deja în curs privind proiecte referitoare la războiul electronic, sisteme radar și drone. El declară că guvernul său urmărește să-și intensifice cooperarea cu Israelul, vizând manevre militare comune și îmbunătățirea cooperării dintre serviciile de informații Mossad și Shin Bet și serviciile similare românești – despre care el afirmă că este deja foarte bună.

Când l-am întrebat pe Dîncu cine reprezintă un pericol potențial pentru România, răspunsul lui a fost fără echivoc: Rusia. „Chiar dacă nu e o amenințare directă”, a afirmat el. „Suntem parte a apărării colective a NATO și operăm în interiorul acestui cadru de lucru. Trebuie să ne apărăm.”

În prezent în România staționează 5.000 de trupe NATO. Avioane NATO patrulează spațiul aerian al României, care are granițe comune cu Rusia [nota red: România nu are granină comună cu Rusia, ci cu Ucraina și Republica Moldova] și Ucraina. În România cel mai delicat subiect e războiul din nord-est.

La începutul interviului Dîncu a clarificat că președintele lui, Klaus Iohannis, i-a spus să nu vorbească despre războiul Rusiei contra Ucrainei. Chiar și așa, informații devenite publice arată că România – alături de Polonia, Slovacia și statele baltice – e un actor important în ce privește tranzitul armelor spre Ucraina. Dîncu a discutat totuși despre război cu ministrul apărării Benny Gantz.

Însă impresia rămâne aceeași. Politica Israelului e să stea pe bară. Cu alte cuvinte, chiar și sub premierul Yair Lapid, Israelul spune: suntem parte a Occidentului. Cumpărați arme de la noi, dar nu vă așteptați să vă susținem politica și strategia.

Sursa: Haaretz / Articol de Yossi Melman / Rador/ Traducere: Andrei Suba

Distribuie Distribuie Comentarii