Surprinzătorul articol despre subiectul Schengen apărut în publicația austriacă Der Standard
De când Austria a împiedicat în mod complet neașteptat aderarea României și Bulgariei la Schengen, oamenii de la București sunt furioși. Acum există semne că Viena ar putea ceda, notează Der Standard .
La București există slabe speranțe că Austria ar putea renunța la veto-ul împotriva aderării la Schengen. Presa românească a scris că faptul că cancelarul federal Karl Nehammer (ÖVP) l-a felicitat pe premierul român Marcel Ciolacu cu ocazia zilei sale de naștere, pe 28 noiembrie, a fost văzut ca un gest promițător. De atunci se vorbește despre un dezgheț între Viena și București. La un an de la veto-ul Austriei, care a fost o surpriză pentru România, există cel puțin semne că ceva se mișcă.
Europarlamentarul român conservator Rareș Bogdan, membru al puternicului Partid Popular European (PPE), din care face parte și ÖVP, declară pentru Der Standard că „în acest moment toate canalele diplomatice dintre România și Bulgaria au fost redeschise în toate domeniile”. Acest lucru este „îmbucurător” și dă „o oarecare speranță”. „Este un pas important având în vedere că aceste legături fuseseră deja înghețate pentru o perioadă de timp după 8 decembrie 2022”.
Unul dintre scenarii este o aderare treptată a României și Bulgariei. Controlul pașapoartelor ar putea fi efectuat inițial în aeroporturi, în jurul lunii martie 2024, iar apoi, poate după alegerile din Austria, la frontierele naționale. Ceea ce este acum crucial este modul în care Parlamentul olandez va reacționa la raportul Comisiei Europene privind Bulgaria. Spre deosebire de Austria, Olanda s-a opus anul trecut doar aderării Bulgariei, nu și celei a României. Ulterior, Olanda a inițiat o misiune a Comisiei Europene în Bulgaria. Aceasta va prezenta în curând un raport care, potrivit diplomaților, va fi pozitiv.
Dacă parlamentul olandez va ridica veto-ul împotriva Bulgariei în zilele următoare, Austria va rămâne singură cu poziția sa de veto. Atunci, Austria și-ar putea da acordul pentru aderarea Bulgariei și României la Schengen, ca să spunem așa, „în tăcere”, doar în cadrul Comitetului Reprezentanților Permanenți al statelor UE, adică fără reuniuni politice majore. De asemenea, România și Bulgaria ar răspunde solicitării Vienei de a opri fluxurile de migrație la frontiera lor comună. Într-un alt scenariu, o reuniune extraordinară a miniștrilor de interne și de justiție din UE ar putea fi convocată pe 20 și 21 decembrie sau pe 27 și 28 decembrie, iar Viena ar putea accepta acolo o aderare treptată. Președintele român Klaus Iohannis ar milita, de asemenea, pentru o astfel de dată specială. Ca și Nehammer, Iohannis face parte din PPE.
Ministerul de Interne de la Viena nu vrea să știe nimic despre asta pentru moment. „Avem nevoie de mai multe controale, nu de mai puține”, a declarat un purtător de cuvânt. „Unsprezece state Schengen efectuează în prezent controale la frontierele interne, Bulgaria este un punct de intrare important pentru migranți”, se insistă asupra veto-ului.
Cu toate acestea, problema Schengen a fost eliminată de pe agenda summitului miniștrilor de interne și de justiție care are loc marți. Pentru că încă nu este posibilă nicio decizie. După summitul șefilor de stat și de guvern din UE din 14 și 15 decembrie, unde se vor lua deciziile importante din punct de vedere politic, s-ar putea deschide atunci o nouă fereastră.
„Nu este exclus un summit special după aceea, așa cum nu este exclusă nici o decizie de vot în primele luni ale anului 2024”, spune parlamentarul european Rareș Bogdan. El se referă și la planul de aderare treptată la Schengen. „Discutăm totul și prezentăm argumente. Este important pentru noi să intrăm în spațiul Schengen în 2024”.
Diplomații presupun că aderarea deplină la Schengen nu va fi posibilă înainte de alegerile din Austria din toamna anului 2024, dar probabil că va fi posibilă până la sfârșitul anului 2024. Decizia pe care o va lua în decembrie premierul olandez încă în funcție, Mark Rutte, ar putea fi importantă. Pentru că el vrea să devină secretar general al NATO și are nevoie de aprobarea Bulgariei și a României.
sursa: Der Standard
