Superstiţii la Lăsata secului, ultima zi „de dulce“ înainte de Postul Paștelui. Cum aduci sporul în casă și ce e interzis să faci
Creștinii ortodocși sărbătoresc duminică, 26 februarie, Lăsata Secului, una dintre cele mai importante sărbători înainte de intrarea în marele post al Paștelui. În această zi se mai poate mânca de dulce (brânză și ouă).
Lasata Secului, sărbătoare cu bucate de dulce înainte de intrarea în Postul Paștelui FOTO Adevărul
Postul Paștelui începe pe 27 februarie și se sfârșește pe 15 aprilie, perioadă în care nu se vor consuma produse din carne, lapte, brânză și ouă. Înainte de începerea Postului Paștelui, creștinii se pregătesc sufletește să înceapă o lungă perioadă de curățare sufletească și marchează acest lucru prin Lăsata Secului.
Înainte de Postul Paștelui, Lăsata Secului se ține în două duminici consecutive: Duminica Înfricoșătoarei Judecăți care pică pe data de 19 februarie 2023, când se renunță la carne, și Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, care se ține pe data de 26 februarie 2023, atunci când se renunță la brânză și ouă. În ziua de Lăsata Secului, tradiția spune că este bine să ne strângem în jurul mesei alături de familie și prieteni. Invitații nu au voie să vină cu mâna goală la masa de Lăsatul Secului, ci trebuie să aducă mâncăruri preparate, carne, colaci, turte sau vin.
De Lăsata Secului, femeile nu au voie să coasă sau să toarcă pentru a nu atrage boli și necazuri asupra familiei.
Lăsatul Secului de Paşte păstrează acte rituale specifice unui început de An agrar celebrat la echinocţiul de primăvară.
În Muntenia, de Lăsata Secului, se prepară plăcinte cu brânză dulce şi stafide ce se oferă soacrelor, ca relaţiile să rămâne dulci în timpul Postului Paştelui. În această zi se oferă copiilor nevoiaşi şapte sticle de lapte, reprezentând cele şapte săptămâni ale postului.
În zona Ardealului, tradiția de Lăsata Secului spune că femeile trebuie să spele foarte bine vasele în care au mâncat și gătit pentru a nu le „spurca” în timpul postului.
Retrăim simbolic momentul pierderii Raiului
„Întrucât postul priveşte trupul, dar mai ales sufletul, acum este vremea iertăciunilor. Vecinii, rudele, cunoscuţii se vizitează şi îşi cer iertare unii de la alţii, ca să intre curaţi în post. Această zi este numită şi Duminica izgonirii lui Adam din Rai. Desigur, semnificaţia este că noi retrăim simbolic momentul pierderii Raiului, pe care l-am putea recâştiga, tot simbolic, prin post”, explică părintele Paul Tudorache din parohia Sf. Cuvioasă Parascheva din Călăraşi.
Focul, simbol al renaşterii
În seara de Lăsata Secului are loc Urlalia. Obiceiul este păstrat în mod special la sate. În dreptul fiecărei gospodării, copii şi tineri aprind focuri mari din cauciuc, în faţa caselor. Femeile aduc celor din preajma focului gogoşi, colăcei şi ouă fierte în ideea ca în anul acela să aibă parte de pui. Se crede că prin aceste practici, oamenii se curăţă de duhurile rele.
Este un obicei care se practică în ziua de Lăsata Secului. În timp ce în această seară în case se petrece, pe străzi, copiii şi tinerii aprind focuri mari, în jurul cărora se strâng cete-cete, între care se stabileşte un dialog satiric similar „strigării peste sat“ din alte zone, batjocorindu-se acele fete bătrâne şi flăcăii care nu au avut curajul să întemeieze familii . Focul, simbol al purităţii şi al primenirii, al arderii resturilor iernii şi naşterii primăverii s-a făcut diferit de-a lungul timpului.
„La sfârşitul secolului al XIX-lea se lega de cumpăna puţului câte o dihoniţă de păcură, o aprindeau şi lăsau găleata în puţ, ca astfel dihoniţa aprinsă să rămână suspendată în aer până se consumă", scrie Simion Florea-Marian în lucrarea „Sărbătorile la români”.
Cucii, un joc de carnaval cu măști
„În Dobrogea şi satele din şesul Dunării şi din jurul Bucureştiului, la Lăsata Secului se mai fac şi astăzi Cucii. Obiceiul Cucilor este un joc de carnaval cu măşti. În el regăsim importante reminiscenţe de rit agrar, legate de începutul anului nou de primăvară”, explică Doina Işfanoni, cercetător ştiinţific. Oamenii din sat, care se fac cuci îşi confecţionează nişte măşti din carton de formă ţuguiată prinse cu ajutorul unor basmale, se îmbracă cu rochii, chiar şi rochii de mireasă şi iau în mână câte o bucată de cauciuc şi lovesc pe spate pe toţi cei pe care îi întâlnesc, spunându-le: ,,Nu-ţi dau decât o opincă să nu te mai prindă frigurile”.
De Lăsata Secului, femeile nu au voie să coasă sau să spele pentru a nu atrage boli și necazuri asupra familiei. De asemenea, la Lăsatul Secului, trebuie să ne împăcăm cu dușmanii pentru ca Postul Paștelui să nu se prindă certați și nepregătiți sufletește.
Sursa: adevarul.ro