Duminica Rusaliilor este considerată a fi punctul culminant în care se dezlănțuiau cu o deosebită forță duhurile nemulțumite, spune cercetătorul etnografic Sorin Mazilescu, care explică tradițiile și superstițiile acestei zile.

Prescripțiile impuse de ajunul sărbătorii se continuă și în Duminica Rusaliilo , potrivit cercetătorul.

„Impactul deosebit de puternic al sacralității sărbătorii, la care se adăuga încăpățânarea sufletelor morților, care nu doreau să părăsească pământul a făcut ca în fapt sărbătoarea, după modelul Crăciunului și al Paștelui, să dispună în realitate de trei zile. Acum își încheiau activitatea și cetele de călușari , întrucât nu mai era periculoasă șederea afară a oamenilor”, explică Sorin Mazilescu.

„Doctorul legendelor argeșene” a realizat duminică o sinteză a consemnărilor făcute de folcloriștii români, de-a lungul anilor, cu privire la această sărbătoare.

Femeile țin sărbătoarea Rusaliilor punând pelin în brâu, șezând pe iarbă verde, bând vin amestecat cu acel pelin, având credința că prin aceasta vor fi voinice în timpul anului și ferite de boale (Theodor Speranția, VIII, f. 38).

Rusaliile se țin pentru Maica Domnului, că a mirosit o floare și a rămas însărcinată cu Iisus Hristos (Speranția, V, f. 329).

Folcloristul Theodor Speranția vorbește și de o sărbătoare a diavolului

Rusaliile este sărbătoarea diavolului. Se zice că odată a venit Dumnezeu pe pământ. Oamenii au vrut să meargă să-l vadă. Dracii însă, pentru ca să-i împiedice, au pus pinteni la picioare și au început să joace, pentru a atrage atenția oamenilor. Și așa a fost (Speranția, II, f. 147).

De la Duminica Mare înainte este îngăduit oricui să doarmă pe prispa casei, sau oriunde afară. Până la această zi însă nu este bine, căci pe cel ce se culcă afară îl cuprind frigurile aduse de spiritele rele ale aerului (Tudor Pamfile, 1997, p. 23).

Pentru bunul mers al vieții și al treburilor: La Rusalii, când se sfințește apa, fetele beau apă sfințită din țingălăul (clopoțelul) bisericii, ca să poată hori (cânta) bine (Gorovei, 1995, p. 41).

Teiul din biserică, de la Duminica Mare, este bine a-l pune în grădină, ca să rodească pepenii frumos (Arthur Gorovei, 1995, p. 230).

Se atârnă pe streașina casei sau pe la stâlpi floare de soc, care spune că e bună pentru afumat prin casă pentru înlăturarea primejdiilor (Speranția, VI, f. 76 v).

Omul care șade pe astfel de verdeață e ferit de boală

Apărător de rele și durere: În Duminica Mare oamenii îngenunchează în biserică pe iarbă și pe frunze de tei aduse dinainte. Omul care șade pe astfel de verdeață e ferit de boală de genunchi (Speranția, VIII, f. 54 v).

Teiul de Duminica Mare este bun de multe. Când peste vară plouă cu piatră, este bine să se arunce afară câte o crenguță de tei uscat, cu credința că, astfel făcând, piatra încetează. Alteori cu aceleași crenguțe este destul numai să se amenințe înspre partea de cer de unde vine ploaia cu piatră, ca aceasta să se risipească îndată.

Trebuie însă ca piatra, ce se amenință spre a se risipi, să nu fi trecut hotarul satului, căci, dacă ar fi trecut, piatra nu se mai risipește (Pamfile, 1997, p. 21).

De ce nu e bine să te sui în copaci

Nu este bine, nici iertat a se sui în arbori ori în alte locuri înalte, de unde poate cădea omul, căci se crede că l-au trântit Rusalele, nici a călători ori a întreprinde ceva, căci dacă da de vreun rău, se crede că l-au vătămat Rusalele (Simeon Mangiuca, 1882, p. 19). Se ține de frica pociturilor (Candrea, 1928, p. 130).

Nu se rup frunze și nici buruieni

În ziua de Duminica Mare și în cele trei zile după dânsa nu este bine să se smulgă nici o buruiană sau să se rupă vreo frunză din pădure, căci bate piatra semănăturile. În Transilvania, pentru a feri holdele de grindină, se fac cununi de sânziene, care se pun pe casă (Pamfile, 1997, p. 23).

Vitelor li se pune tei între coarne, pentru ca fermecătoarele să nu le ia laptele (Speranția, V, f. 218 v).

Sărbătoarea puricilor

Rusaliile e sărbătoarea puricilor. În această zi se pune pelin în brâu, înainte de a răsări soarele, ca să nu-i mănânce puricii în timpul verii (Speranția, VIII, f. 292 v). Fetele, mai ales, dacă lucrează, rămân nemăritate și împletesc cosițe albe la părinți (Speranția, VIII, f. 328 v).

Elemente de magie legate de Duminica Rusaliilor

Românii care vor să vindece pe vreun om sau vită de mușcătura unui câine turbat, caută în ziua de Rusalii pe frasini gândaci de turbă. Îi pun într-o sticluță cu apă și-i lasă până se topesc cu desăvârșire. Dacă se spală de mai multe ori cu această apă, rana omului sau a vitei, provenită prin mușcătura câinelui turbat, se vindecă. Pentru aceasta e bine ca acel om sau acea vită să guste puțin și din apa pomenită (Pamfile, 1997, p. 34).

Arderea comorilor: nu vede cum ard comorile tot omul păcătos, ci numai cel bun și drept înaintea lui Dumnezeu, care poate vedea chiar Rusaliile care zboară prin aer (Pamfile, 1997, p. 34).

Dacă luna bate prin geam fața unui copil care se află în leagăn, el devine lunatic (somnambul). Aceasta se întâmplă din cauză că ielele, dacă acel copil nu a fost botezat în cursul celor patruzeci de zile după Rusalii, iau copilul și lasă în locul lui altul asemănător, dar cu inima stricată (Pamfile, 1997, p. 34).

Despre vreme

Se spune că dacă la Rusalii va fi timp frumos, așa va fi toată vara (Traian Gherman-4, p. 123).