În fiecare an, pe 7 ianuarie, creștinii ortodocși prăznuiesc soborul Sfântului Ioan Botezătorul. Din bătrâni, în această zi există mai multe tradiții, obiceiuri și superstiții care sunt respectate pentru sănătate și spor în casă.

Soborul Sf.Ioan Botezătorul, prăznuit pe 7 ianuarie FOTO Adevărul

Se știe despre Sfântul Ioan că este protectorul pruncilor, el se asigură că bebelușii se nasc sănătoși, fără malformații sau diformi. În această zi, la sărbătoarea de 7 ianuarie, nu se bea vin roșu pentru că amintește de martiriul Sfântului Ioan. Mai mult, de Soborul Sfântului Ioan Botezătorul trebuie să fie veselie în casă, altfel persoanele triste vor rămâne așa tot anul.

La sate, unii oameni țin ziua de Sfântul Ion pentru ca Dumnezeu să le ferească gospodăriile de foc și animalele de a deveni prada fiarelor sălbatice.

Tradiția mai spune spune că în dimineața zilei de Sfântul Ion fiecare om trebuie să se stropească cu agheasmă nouă, pentru a fi feriți de boli în decursul anului.

De Sfântul Ion nu se stinge candela. Aceasta arde pentru bunăstare în familie. În această zi, nu se taie nimic cu cuţitul, totul se rupe cu mâna şi nu se mănâncă fructe şi legume în cruce, pepene şi usturoi. Ba mai mult, nu se foloseşte mătura, ca să nu fie tulburată liniştea răposaților.

Iordănitul femeilor, un obicei vechi

În ziua de 7 ianuarie, marcată în calendarul ortodox cu cruce roșie, nu se spală, nu se face curat, nu se coase și nu se fac alte treburi prin gospodărie. Această zi este dedicată rugăciunii și odihnei.

Iordănitul femeilor este un obicei vechi, specific sărbătorii de Sfântul Ion, însă din care s-a mai păstrat doar ospățul final, ospăț ce încheie astfel ciclul sărbătorilor de iarnă.

În această zi există obiceiul “Iordănitul femeilor”, care este, de fapt, o petrecere a nevestelor. Femeile se adună la o gazdă, unde aduc fiecare alimente și băutură, apoi petrec până dimineața, spunând că se “iordănesc”.

A anunțat venirea lui Hristos

Creştinii ortodocşi de pretutindeni sărbătoresc în fiecare an, pe 7 ianuarie, Soborul Sfântului Ioan Botezatorul, fiul Elisabetei şi al preotului Zaharia, născut în cetatea Orini. El este cunoscut sub denumirea de “Înaintemergătorul”, pentru ca a anunţat venirea lui Hristos. Sfântul Ioan Botezătorul a început să predice în al 15-lea an al domniei Cezarului Tiberiu, pe când Ponţiu Pilat era procuratorul Iudeii. El a avut menirea de a pregăti poporul pentru primirea lui Mesia, de a-l descoperi pe acesta şi a-l face cunoscut lui Israel. Mesajul principal pe care el îl transmitea era: “Pocăiţi-vă, ca s-a apropiat împărăţia cerurilor!”.

Sfântul Ioan l-a mustrat pe Irod Antipa, fiul regelui Iudeei Irod cel Mare, pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, care era soţia fratelui său. În ura ei, Irodiada a sfătuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase şi plăcuse oaspeţilor şi îndeosebi lui Irod, la un ospăţ de ziua lui, să ceară de la acesta capul lui Ioan Botezătorul ca răsplată. Biserica a închinat lui Ioan şase sărbatori pe an: zămislirea lui - 23 septembrie, naşterea - 24 iunie, soborul lui - 7 ianuarie, tăierea capului - 29 august, prima şi a doua aflare a capului - 24 februarie şi a treia aflare a capului - 25 mai.

Ce înseamnă numele iudaic Iohanan

Ioan este un nume iudaic: “Iohanan” prescurtare din “Iehohanan” şi înseamnă “Dumnezeu s-a milostivit”. Foarte mulţi români poartă numele de Ion(forma neaoşă), Ioan sau Ioana, fie ca atare, fie în diferite variante: Ionel, Nelu, Ionica, Nica, Ionuţ, Onuţ, Ionela, Nela, Ionică sau Oana, alcătuind cea mai bogată familie onomastică din România. Sărbătoarea de Sfântul Ion mai este cunoscută şi sub numele de “Sânt-Ion”, “Înaintemergătorul Domnului” sau “Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul”.

Ziua Sfântului Ioan Botezătorul, sărbătorită pe 7 ianuarie, reprezintă încheierea oficială a sărbătorilor de iarnă deschise la Sfântul Nicolae, pe 6 decembrie.