În Europa, pacienții pot aștepta între 4 luni și 2 ani și jumătate pentru a avea acces la același medicament de ultimă generație, în funcție de țară, iar România se află pe ultimul loc în acest clasament, arată studiul anual al Federației Europene a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice (EFPIA) - Patients WAIT survey - realizat în parteneriat cu IQVIA și publicat ieri.
Țările din Europa de Nord-Vest au acces la medicamente de ultimă generație mult mai rapid decât vecinii lor din Europa de Sud și de Est, pacienții din unele țări așteptând de peste șapte ori mai mult, potrivit noilor cercetări. Accesul este cel mai rapid în Germania, cu o medie de 120 de zile între autorizația de introducere pe piață și disponibilitatea în țară, în timp ce România se situează pe ultimul loc, cu o medie de 883 de zile.
Din 152 de medicamente inovatoare aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului în perioada 2016-2019, doar 39 (1 din 4) au fost introduse pe lista celor compensate și gratuite din România până la 1 ianuarie 2021.
Germania a introdus la compensare 133 de medicamente, Italia 114, Slovenia 78, Bulgaria 57, iar Ungaria 55. Astfel, rata de disponibilitate a medicamentelor de ultimă generație pentru pacienții români, în sistem de compensare, este de doar 26%, în timp ce 74% dintre m edicamente nu sunt disponibile nici in sistem compensat, nici în cel privat.
Potrivit datelor studiului, timpul de la aprobarea de punere pe piață dată de Agenția Europeană a Medicamentului până la accesul unui nou medicament pe piața din România în sistem de compensare este de aproximativ 29 de luni (883 zile), în creștere față de raportul anterior, în timp ce alți europeni au acces imediat sau în câteva luni (Germania 120 de zile, Italia 418, Bulgaria 692).
Principalele cauze ale întârzierilor sunt timpul de așteptare până la depunerea dosarului de rambursare (așteptarea ca alte țări să decidă rambursarea), procesul birocratic, un sistem de Health Technology Assesment (HTA) restrictiv față de inovație și o echipă subdimensionată care face față cu greu și cu mult efort dosarelor depuse de companiile farmaceutice.
În privința ariilor terapeutice, deși accesul la medicamentele oncologice pare să se îmbunătățească, accesul la medicamentele orfane continuă să varieze considerabil între statele membre ale UE, cu întârzieri mari și disponibilitate redusă în Europa Centrală și de Est.
"Federația Europeană a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice și membrii săi și-au luat angajamentul să creeze un acces mai rapid și mai echitabil la medicamente în toată Europa. Pentru a atinge acest obiectiv este nevoie de o imagine clară a accesului la medicamente în Europa, de o înțelegere comună, bazată pe dovezi, a cauzelor fundamentale ale barierelor și întârzierilor de acces și de generarea de soluții comune. Sperăm că rapoartele vor contribui la o înțelegere comună a problemelor și vor oferi o platformă pentru crearea unui forum la nivel înalt privind accesul la inovație, forum ce poate aborda aceste probleme prin dialog și în parteneriat cu pacienții, sistemele de sănătate, statele membre și instituțiile UE", a declarat Nathalie Moll, director general al Federației Europene a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice.
"Criza COVID-19 ne-a arătat din nou că inovația salvează vieți și poate salva o lume întreagă, dacă ajunge la timp la pacienți. În acest proces, fiecare zi contează! Din nefericire, accesul medicamentelor noi pe piață are loc în continuare într-un sistem impredictibil. În 2020, s-au făcut progrese importante - 70 de molecule noi au fost incluse în lista medicamentelor compensate și gratuite din România, însă fără un acces constant la terapii de ultimă generație, România nu va putea ține pasul cu ceea ce se declară politic ca fiind un deziderat al ultimilor ani: dorința ca pacientul român să fie tratat la standardele actuale ale Uniunii Europene. Orice întârziere cauzată de procese administrative birocratice (în special legate de publicarea hotărârilor de guvern și a protocoalelor de prescriere) și lipsa fondurilor necesare inovației vor costa pacientul român zile de viața cu o calitate scăzută sau chiar timp pierdut în unele cazuri, atunci când vorbim de patologii grave", a declarat Alina Culcea, președinte al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM - membră a Federației Europene a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice).
