Liderii NATO au declarat marți că vor invita Ucraina să se alăture alianței numai atunci când condițiile vor fi îndeplinite și aliații vor fi de acord – o mișcare menită să fie primită ca un gest de sprijin pentru ucraineni, dar care a fost întâmpinată cu dezamăgire la Kiev, scrie The New York Times.

„Vom fi în măsură să extindem o invitație Ucrainei de a se alătura Alianței atunci când Aliații vor fi de acord și vor fi îndeplinite condițiile”, au scris liderii în declarația finală a summit-ului, publicat marți seara.

Formula, elaborată cu grijă este rezultatul unor negocieri intense între cei 31 de membri ai alianței.

Deși toți aliații sunt de acord că Ucraina nu poate adera la NATO cât timp războiul împotriva Rusiei este în desfășurare, mulți dintre partenerii Kievului au făcut eforturi pentru un gest politic puternic la summit, spunând că este pe calea spre aderare. Washingtonul și Berlinul s-au opus, totuși, să ofere Kievului angajamente concrete.

În comunicatul summit-ului , aliații au subliniat că Ucraina dezvoltă o relație mai strânsă cu alianța și că formularea de marți reprezintă un pas înainte față de acordul NATO din 2008 de la București prin care Ucraina va deveni membră. La acea vreme, aliații au scris că următorul pas către acest obiectiv ar fi așa-numitul Plan de acțiune pentru aderarea (MAP) – un proces de reforme politice și de apărare.

Acum, liderii au declarat: „Reafirmăm angajamentul pe care l-am luat la Summit-ul din 2008 de la București că Ucraina va deveni membră a NATO, iar astăzi recunoaștem că drumul Ucrainei către integrarea euro-atlantică deplină a depășit necesitatea Planului de acțiune pentru aderare. .”

Ucraina, au adăugat ei, „a devenit din ce în ce mai interoperabilă și integrată politic cu Alianța și a făcut progrese substanțiale pe calea reformei sale”.

Liderii au spus că au convenit asupra unui pachet care să ajute forțele ucrainene în tranziția la standardele occidentale și să înființeze un nou Consiliu NATO-Ucraina. Și, se menționează în comunicat, aliații „vor continua să susțină și să revizuiască progresul Ucrainei în ceea ce privește interoperabilitatea, precum și reformele suplimentare din sectorul democratic și de securitate care sunt necesare”.

Zelenski, dezamăgit

Compromisul a stârnit un răspuns dezamăgit din partea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care a fost la un miting la Vilnius înainte de a se întâlni cu liderii NATO mai târziu marți seara. El a scris pe Twitter că a venit în Lituania în speranța că alianța va fi o organizație care „nu ezită, nu pierde timpul și nu privește înapoi la niciun agresor... este prea mult de așteptat?”

Mai devreme în cursul zilei, pe măsură ce începuse să apară știri despre limbajul compromisului, liderul ucrainean a adoptat un ton neobișnuit de dur, scriind pe Twitter că „este fără precedent și absurd când [un] interval de timp nu este stabilit nici pentru invitație, nici pentru aderarea Ucrainei”.

Referirea la condiții a fost un punct deosebit de dureros pentru conducerea ucraineană.

„Se adaugă o formulare vagă despre „condiții” chiar și pentru invitarea Ucrainei. Se pare că nu există nicio disponibilitate nici de a invita Ucraina în NATO, nici de a o face membră a Alianței”, a scris președintele.

Adresându-se reporterilor la Bruxelles, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a apărat textul de compromis ca fiind un gest puternic pentru Kiev.

Eliminarea necesității unui MAP, a spus șeful NATO, „va schimba calea de aderare a Ucrainei de la un proces în doi pași la un proces într-un singur pas”.

„Acesta este un pachet puternic pentru Ucraina”, a insistat Stoltenberg, „și o cale clară către aderarea sa la NATO”.

Presat de întrebările privind condițiile precise pe care Kievul trebuie să le îndeplinească pentru a fi membru, secretarul general a recunoscut că sunt mai mulți factori în joc.

O dimensiune, a spus el, este o bună guvernare și instituții moderne de apărare și securitate. Celălalt, a remarcat Stoltenberg, este războiul în curs.

Washingtonul și Berlinul au precizat că nu va exista nicio clintire de la poziția lor conform căreia Ucrainei nu i se poate oferi o promisiune necondiționată de admitere în alianță – în schimb, se concentrează pe a ajuta Ucraina să învingă Rusia. Atât Germania, cât și Franța au promis pachete mari de arme pentru Kiev în timpul summitului.

„Uite, am spus deja că locul Ucrainei în viitor va fi la un moment dat în alianță”, a declarat John Kirby, purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al SUA, la Washington. „Au reforme pe care trebuie să le rezolve. Statul de drept, buna guvernare, reforme politice care trebuie făcute și sunt în război chiar acum... În cele din urmă, da, NATO va fi în prim-plan pentru ei, dar acum nu este momentul pentru asta.”

Biden încă poate pierde Ucraina

Dacă SUA nu dau dovadă de o atitudine mai îndrăzneață în ceea ce privește securitatea pe termen lung a Ucrainei, istoricii s-ar putea întreba într-o zi: „Cine a pierdut Ucraina?”. Și răspunsul poate fi șocant: președintele Joe Biden, scrie istoricul britanic Timothy Garton într-un articol în The Guardian.

„ Spun asta după ce am vorbit cu o gamă largă de oameni la Kiev săptămâna trecută, înainte de a părăsi Ucraina sâmbătă, a 500-a zi a celui mai mare război din Europa din 1945. Mai păstrează spiritul extraordinar de luptă pe care l-am găsit la ultima mea vizită din februarie. Dar în cinci luni, unii oameni par să fi îmbătrânit cinci ani. Sunt epuizați. Numărul victimelor, militare și civile, continuă să crească ”, a subliniat istoricul.

Istoricul britanic subliniază că, în timp ce administrația Biden se teme de escaladare la fiecare pas, Vladimir Putin continuă să escaladeze. Armata rusă a aruncat în aer barajul Kahovka . Ecocidul a completat genocidul.

Apartenența la NATO, importantă pentru Ucraina

Prin urmare, când întreb: „Cine a pierdut Ucraina?”, nu mă refer la pierderea războiului. Mă refer la pierderea păcii: o țară epuizată, devastată, traumatizată, din care o parte din teritoriu a fost furată și care se află în limbo. Pentru că acesta este acum un obiectiv crud și răzbunător al lui Putin: dacă nu poate forța Ucraina să se întoarcă în Imperiul Rus, va încerca să o distrugă ”, crede Ash.

Este convins că aici responsabilitatea cade din nou pe umerii SUA. Sprijinul militar american este necesar pentru ca Ucraina să câștige războiul. Securitatea pe termen lung este necesară pentru ca Kievul să ajungă la pace. Fără securitate, vor fi puține investiții, mai puțini repatriați și nicio reconstrucție reușită. Și asta înseamnă, în cele din urmă, că apartenența la NATO este extrem de importantă pentru Ucraina.

Europenii sunt înaintea SUA

Deși ajutorul militar și economic american pentru Ucraina a fost extins și indispensabil, Europa este acum înaintea SUA în poziția sa strategică față de țara aflată în război.

„UE a făcut ceea ce NATO nu a făcut: și-a declarat fără echivoc angajamentul față de aderarea Ucrainei. Ca și în toată Europa Centrală și de Est din 1989, are deja un impact transformator asupra politicii țării. La urma urmei, toată lumea din Ucraina urmărește acum acest mare obiectiv comun - „alăturarea Europei”. Experții și activiștii neguvernamentali ne-au spus că ceea ce își doresc de fapt sunt condiții mai dure pentru aderarea la UE, o luptă împotriva corupției, un stat de drept mai puternic și o guvernare mai bună. Pachetul de sprijin pe patru ani al UE în valoare de 50 de miliarde de euro formează agenda internă de reconstrucție și reforme”, se arată în articol.

„Ucrainenii sunt realiști. Ei știu că nu se pot alătura NATO cât timp războiul se desfășoară. Ei vor ceea ce ei numesc o „invitație politică”, care va fi pusă în aplicare doar atunci când condițiile sunt potrivite”, scrie Ash.

El adaugă că, într-o etapă intermediară, ucrainenii caută să obțină angajamente de securitate de la principalele state NATO, precum Statele Unite, Marea Britanie, Franța și Germania. Acestea sunt uneori numite „garanții de securitate”, dar, așa cum a explicat un expert, o formulare mai exactă ar fi „garanții de asistență în materie de securitate”. Aceste state s-ar angaja să continue furnizarea de echipamente militare necesare Ucrainei pentru a lupta împotriva agresorului . Ar fi ceva asemănător cu ceea ce fac SUA pentru Israel, dar de la mai mulți parteneri și cu o cale clară către o posibilă aderare la NATO.

Ash scrie că există semne de furie în creștere față de Occident la Kiev. Dacă Ucraina este lăsată să lupte singură încă 500 de zile, fără o promisiune fermă a securității viitoare, chiar și celor mai curajoși dintre curajoși le va fi greu să-și reconstruiască țara bătută, epuizată, traumatizată.

Dar dacă Occidentul oferă Ucrainei mijloacele militare pentru a câștiga acest război, împreună cu o promisiune fermă de aderare la NATO după încheierea acestuia, SUA vor avea o Europă mai capabilă să se apere împotriva unei Rusii slăbite. Atunci SUA vor putea să-și dedice mai multe resurse proprii amenințării geostrategice din China, spune istoricul britanic. Deocamdată, oportunitatea a fost ratară, liderii NATO nu au avut suficient curaj.