La Budapesta s-a desfășurat între 14 și 16 septembrie Summitul Demografic, un forum de susținere a familiei tradiționale. Printre participanți s-au numărat premierul italian Georgia Meloni, Zeljka Cvijanovic, fostul prim-ministru al Republicii Srpska, Președinta Adunării Naționale a Azerbaidjanului, Sahiba Gafarova, și președintele Bulgariei, Rumen Radev.

Parada tricicletelor pentru copii a început puțin după ora 10:00, într-o dimineață răcoroasă de sâmbătă, vizavi de Castelul Vajdahunyad, în Parcul din Budapesta. În jurul castelului, drumul era înțesat de standuri recent amplasate pentru a vinde produse de panificație sau pentru a distra copiii, relatează Politico.

Pe pod se auzea un murmur slab, care devenea din ce în ce mai puternic, până când un val de copii, care pedalau frenetic, a apărut, cu părinții alergând după ei. Această paradă a deschis cea de-a treia și ultima zi a Summitului Demografic de la Budapesta, întrunirea bianuală a premierului ungar Viktor Orban cu liderii de opinie de dreapta, care s-au adunat pentru a vorbi despre declinul populației europene și despre scăderea ratei natalității.

Însă evenimentul dedicat familiilor, care a inclus picturi pe față, jocuri și vizitarea grădinii zoologice, a creat un contrast puternic cu mentalitatea de asediu care a dominat reuniunea politicienilor și a personalităților conservatoare în cele două zile precedente.

„Trăim într-o eră în care tot ceea ce ne definește este atacat", a declarat în discursul de deschidere prim-ministrul Italiei, Giorgia Meloni.

„Din punctul nostru de vedere, demografia nu este doar una dintre principalele probleme ale națiunii noastre. Este chestiunea de care depinde viitorul națiunii noastre", a mai precizat ea.

Pe măsură ce alți oratori au urcat pe scenă, lista inamicilor familiei a căpătat o tentă de război cultural. Au fost prezentați suspecții clasici: liberalismul, feminismul, marxismul, dar și smartphone-urile și educația sexuală.

Premierul ungar a denunțat panica legată de schimbările climatice ca fiind motivul pentru care oamenii fac mai puțini copii. De asemenea, au existat apeluri de sprijin pentru familiile tradiționale, căsătorite, de preferat heterosexuale.

„Rolul bărbaților și al femeilor”

Andreas Kinneging, profesor de filosofie la Universitatea din Leiden, a afirmat: „Datoria noastră este să ne dăm seama care este rolul bărbaților și care este rolul femeilor și care sunt rolurile care corespund cel mai bine naturii lor". „Unul dintre ei muncește și unul dintre ei are grijă de copii", a mai adăugat el.

Din când în când, conferința a abordat subiecte mai importante. James Heckman, laureat al Premiului Nobel, a vorbit despre importanța familiei în eliminarea lipsurilor în materie de educație și bunăstare, menționând dovezi care arată că pregătirea părinților pentru a ajuta la educarea copiilor lor ar putea îmbunătăți traiectoria socio-economică a acestora. Însă aceste momente au fost puține și rare.

Există întrebări importante legate de ceea ce funcționează și ceea ce nu funcționează pentru a motiva creșterea copiilor. Sondajele arată că atât bărbații, cât și femeile din Europa își doresc mai mulți copii decât ajung să aibă în realitate. Totodată, declinul rapid al ratei natalității dezechilibrează piramida populației, rămânând mai puține persoane apte de muncă decât pensionari (ceea ce se numește raport de dependență). Acest lucru poate cauza probleme în ceea ce privește plata pensiilor și asigurarea serviciilor medicale.

Este o problemă mai ales în țări precum România și Bulgaria, unde ratele scăzute de natalitate sunt agravate de nivelurile ridicate de emigrare.

„Țara mea se numără printre statele cu cea mai îmbătrânită populație din lume și cu o scădere accelerată. În ultimii 10 ani, am pierdut 850.000 de persoane, ceea ce reprezintă 12% din populația noastră", a declarat președintele bulgar Rumen Radev la summit.

O creștere impresionantă a ratei de fertilitate

Cel puțin pe hârtie, Ungaria a înregistrat o creștere impresionantă a ratei de fertilitate și ar putea servi drept exemplu pentru ceilalți. Țara alocă circa 5% din PIB-ul său în politici pronataliste, inclusiv scutiri de impozite și împrumuturi cu dobândă redusă pentru familiile cu copii, precum și tratamente gratuite de fertilizare in vitro (FIV).

Din anul 2010, când Orban a preluat puterea, rata de fertilitate a Ungariei a înregistrat o creștere cu aproximativ 25%, trecând de la cea mai scăzută rată din UE la puțin peste media blocului, de 1,5 nașteri pe femeie.

Totuși, rolul concret al politicilor guvernului maghiar în producerea acestor schimbări rămâne o întrebare deschisă. Țara a fost una dintre cele mai afectate de criza financiară, care ar fi putut avea un rol în scăderea natalității în perioada de dinainte și după ce Orban a preluat puterea.

Mai mult, alte țări din apropiere au cunoscut redresări asemănătoare, ceea ce denotă, mai degrabă, o tendință la nivel regional decât o reușită determinată de eforturile speciale depuse de guvernul maghiar.

Datele recente arată că rata de fertilitate în Ungaria se menține sau chiar scade. Aceasta ar putea fi o eroare temporară. Însă, dacă se menține, acest lucru va împiedica îndeplinirea obiectivului lui Orban privind atingerea a 2,1 nașteri pe femeie până în 2030,

În cadrul reuniunii de la Budapesta, măsurile concrete au fost puține. În schimb, au existat nemulțumiri de natură etnică și politici regionale.

Președinta Adunării Naționale a Azerbaidjanului, Sahiba Gafarova, a adus în discuție Nagorno-Karabah, teritoriu disputat cu Armenia, pe care a acuzat-o că „a vandalizat toate siturile istorice, culturale și religioase ale Azerbaidjanului aflate pe aceste teritorii”. În mai puțin de o săptămână, Azerbaidjanul avea să lanseze o ofensivă militară în această regiune.

„Problema în Ungaria”

Zeljka Cvijanovic, fostul prim-ministru al Republicii Srpska - o regiune majoritar sârbă din cadrul Bosniei și Herțegovinei - a vorbit despre importanța familiei tradiționale și despre susținerea ratei natalității amenințate de globaliști și de liberalism. Ignatius Aphrem al II-lea, patriarhul Bisericii Ortodoxe Siriene, a discutat despre situația dificilă a creștinilor din Siria, despre care a spus că a fost agravată de sancțiunile internaționale impuse țării.

Decizia de a alege corul de copii din Transcarpatia pentru a interpreta unul dintre numeroasele interludii muzicale nu a fost o coincidență. Regiunea din vestul Ucrainei are o minoritate etnică maghiară semnificativă, iar cele două guverne sunt implicate într-o dispută privind limba după ce ucraineana a devenit obligatorie în școli.

Președinta Ungariei, Katalin Novak, a urcat apoi pe scenă , lăudând spectacolul oferit de cor în ciuda „circumstanțelor disperate în care trăiesc".

În parcul din Budapesta, preocupările oamenilor erau mai obișnuite, precum cele ale lui Istvan, un bărbat de 45 de ani cu aspect obosit, însoțit de doi băieți blonzi de trei ani pe triciclete. El se dusese la festivalul de Ziua Familiei împreună cu soția sa. Întrebat cum i se pare să-și crească copiii în Ungaria, a spus „așa și așa", apoi a făcut o pauză și a spus: „Este dificil".

Întrebat fiind ce i-ar face viața mai ușoară, bărbatul a afirmat: „O slujbă mai bună. Mai mulți bani”. „Cred că aceasta este problema în Ungaria", a mai precizat el.