Marți, Suedia a prezentat un proiect de lege privind apărarea, care majorează cheltuielile militare la 2,4% din PIB pentru anul viitor, cu perspective de creștere și mai mare în anii următori, un răspuns la amenințarea reprezentată de Rusia, a declarat ministrul apărării Pål Jonson.

Suedia crește cheltuielile militare la 2,4% din PIB din cauza amenințării Rusiei FOTO Arhivă

„Riscul unui atac nu poate fi exclus”, a spus Jonson. „Rusia este principala amenințare pentru Suedia și reprezintă o amenințare pentru întreaga alianță [NATO]”, potrivit POLITICO .

„În acest moment, libertatea de acțiune a Rusiei este limitată deoarece forțele sale terestre sunt blocate pe câmpul de luptă [în Ucraina], dar observăm că Rusia este dispusă să-și asume riscuri militare și politice mari”, a adăugat el într-un interviu telefonic.

Cheltuielile pentru apărare vor crește cu 10% anul viitor — parte a unei strategii pe termen lung de sporire a capacităților de apărare.

Țara plănuiește cheltuieli suplimentare de 170 miliarde de coroane (15 miliarde de euro) pentru apărarea militară și 35,7 miliarde de coroane pentru apărarea civilă până în 2030, pe lângă bugetul deja existent. Astfel, bugetul pentru apărare al Suediei va ajunge la 2,6% din PIB până în 2028, mult peste ținta NATO de cel puțin 2%.

Creșterea cheltuielilor pentru apărarea militară și civilă reprezintă o revenire la abordarea din anii 1980, când Suedia era pregătită pentru orice situație. Cu toate acestea, începând de anul trecut, Suedia este membră NATO , în timp ce în timpul confruntării cu Uniunea Sovietică era tehnic neutră.

„Am avut o apărare civilă puternică în timpul Războiului Rece”, a spus Jonson. „După 2015 am reactivat-o, iar în acest proiect de lege am alocat resursele economice necesare pentru a o face credibilă.”

Obiectivul, a spus el, este de a permite suedezilor să facă față unei „situații de război”.

Asigurarea că Suedia, cu cei aproape 3.300 de kilometri de coastă și regiunile sale arctice slab populate, nu devine o „țintă atractivă” pentru Moscova implică consolidarea tuturor sectoarelor, de la rețelele energetice și de transport ale țării până la sistemele de sănătate și financiare, a explicat Jonson.

„Apărarea civilă și militară sunt două fețe ale aceleiași monede”, a spus el.

În ceea ce privește sectorul militar, fondurile vor fi direcționate către vehicule blindate, o nouă capacitate de rachete de coastă, artilerie cu rachete, trei avioane de recunoaștere S106 Globaleye, elicoptere de utilitate Black Hawk HK16 și cele mai recente avioane de luptă Saab Gripen 39E.

Cinci corvete din clasa Visby vor fi modernizate, iar marina va achiziționa trei nave de suprafață din clasa Luleå.

Numărul recruților anuali va crește la 10.000 până în 2030, iar dimensiunea totală a armatei va crește cu aproximativ 27.000 de oameni, ajungând la 115.000. Până în 2030 vor fi formate patru noi brigăzi.

„Au fost decenii de subinvestiții”, a spus Jonson. „Împărțirea responsabilităților trebuie să devină mai echitabilă între America și Europa.”