Coreea de Sud a adoptat legi pentru a renunța la metoda tradițională de numărare a vârstei și pentru a adopta standardul internațional - o schimbare care îi va face pe cetățenii săi să fie cu unul sau doi ani mai tineri în documentele oficiale.

FOTO Shutterstock

Coreenii sunt considerați ca având un an la naștere, iar la fiecare 1 ianuarie se adaugă un an. Această vârstă este cea mai des citată de coreeni în viața de zi cu zi, notează The Guardian.

Există, de asemenea, un sistem separat în scopul recrutării sau al calculării vârstei legale pentru a consuma alcool și a fuma, în care vârsta unei persoane este calculată de la zero la naștere și se adaugă un an la 1 ianuarie.

Cu toate acestea, de la începutul anilor 1960, Coreea de Sud a folosit, de asemenea, pentru documentele medicale și juridice, norma internațională de calcul de la zero la naștere și adăugarea unui an la fiecare aniversare.

Această gamă confuză de sisteme va dispărea din iunie 2023 - cel puțin pe documentele oficiale - atunci când vor intra în vigoare noile legi care stipulează folosirea doar a metodei internaționale de numărare a vârstelor.

„Revizuirea are ca scop reducerea costurilor socio-economice inutile, deoarece disputele legale și sociale, precum și confuzia persistă din cauza diferitelor moduri de calculare a vârstei”, a declarat în parlament Yoo Sang-bum de la partidul de guvernământ Puterea Poporului, Yoo Sang-bum.

Jeong Da-eun, o funcționară în vârstă de 29 de ani, este mulțumită de această schimbare și spune că întotdeauna a trebuit să se gândească de două ori atunci când a fost întrebată în străinătate despre vârsta sa. „Îmi amintesc că străinii se uitau la mine cu nedumerire pentru că mi-a luat atât de mult timp să revin cu un răspuns privind vârsta mea”.

„Cine nu s-ar bucura să fie cu un an sau doi mai tânăr?”, a adăugat ea.

Originile sistemului sunt neclare. O teorie este că împlinirea vârstei de un an la naștere ia în considerare timpul petrecut în uter - cele nouă luni fiind rotunjite la 12. Alții îl leagă de un sistem numeric asiatic antic care nu avea conceptul de zero.

Explicațiile pentru anul suplimentar adăugat la 1 ianuarie sunt mai complicate.

Unii experți indică teoria conform căreia vechii coreeni își plasau anul nașterii în cadrul ciclului calendaristic chinezesc de 60 de ani, dar, într-o perioadă în care nu existau calendare regulate, aveau tendința de a ignora ziua nașterii și pur și simplu adăugau un an întreg în prima zi a calendarului lunar. Anul în plus la 1 ianuarie a devenit un lucru obișnuit pe măsură ce tot mai mulți sud-coreeni au început să respecte calendarul occidental.