Suceava/Şefimea din judeţ – între dorinţa de a-şi afişa datoriile şi cea de a-şi ascunde câştigurile
Fiecare instituţie deconcentrată din judeţul nostru are nişte şefi care ar fi trebuit să îşi facă publice deja, conform cerinţelor legii, declaraţiile de avere şi interese aferente anului trecut, până la jumătatea acestui an. Unii au făcut-o, alţii nu. Dintre cei care au făcut acest demers pe site-urile unităţilor pe care le conduc se remarcă în primul rând o categorie de directori care în bună măsură doresc să-şi ascundă cât mai mult cu putinţă averea proprie. Fie aceasta a fost acumulată înainte de a deveni şefi de servicii guvernamentale ori pe parcursul activităţii lor în aceste slujbe, a etala în faţa „mulţimii” detalii din gospodărie, reprezintă în continuare o obligaţie umilitoare pentru şefii de deconcentrate, care, să nu uităm, îşi datorează în bună măsură slujbele opţiunilor politice inspirate. Unii ar putea fi deranjaţi de faptul că au ajuns conducători de entităţi publice “coate goale” şi au acumulat ulterior averi care să le permită să se etaleze în mediul sucevenilor cu bună stare, altora le este ruşine că în ciuda speranţelor lor, nu au reuşit să acumuleze averea visată atunci când au atacat în campanii electorale astfel de slujbe vizate. Nu în ultimul rând, poate fi vorba şi despre persoane care încearcă să îşi păstreze onorabilitatea ca şefi de servicii deconcentrate punându-şi la bătaie meseria sau bunele relaţii, fără a sări calul.
Mijloace de „punere la adăpost” a declaraţiilor de avere
In acest context am trecut în revistă ultimele declaraţii de avere ale conducătorilor instituţiilor descentralizate ale guvernului din judeţul Suceava şi am constatat că averile acestora nu s-au modificat semnificativ de anul trecut şi până acum, în condiţiile în care legislaţia a stabilit ca până la sfârşitul lunii trecute fiecare dintre funcţionarii publici cu atribuţii de conducere să îşi depună declaraţiile de avere şi interese. Ar putea constitui un subiect de comentariu faptul că de la o instituţie la alta, după modelul “câte bordeie atâtea obiceie”, declaraţiile de avere ale funcţionarilor plătiţi din banii publici sunt dosite, după mintea şi priceperea informaticiienilor acestora. Nimănui nu-i convine ca averea sau datoriile pe care le are să fie făcute cunoscute celor din jur şi cu atât mai puţin celor care deţin funcţii publice. De aceea unele structuri deconcentrate au identificat modalităţi inteligente de a posta astfel de declaraţii prin colţul de site-uri greu identificabile dar şi printr-o modalitate de a respecta legea de o manieră neinteligibilă pentru publicul larg. Să dăm doar două exemple.
La Inspectoratul Scolar Judeţean Suceava, fiecare pagină din cele câteva sute ale declaraţiilor de avere şi interese ce îi vizează pe toţi angajaţii bugetari de la inspectorul general până la cel din urmă funcţionar sunt fotografiate şi postate ca atare într-o zonă greu identificabilă a paginii de internet a Inspectoratului Scolar Judeţean Suceava. Inspectorul general al ISJ Suceava, Gheorghe Lazăr, a explicat că s-a luat această decizie pentru ca nu cumva cineva să intervină pe aceste documente, modificând datele.
La Direcţia de Sănătate Publică Suceava postarea declaraţiilor de avere şi interese ale conducătorilor, aferente anului 2013, este în lucru dar merită de menţionat faptul că postările anterioare sunt făcute publice cumva în batjocura celui interesat să afle ce averi au directorul Ludovic Abiţei şi subalternii lui, acestea fiind postatea de-a curmezişul într-o manieră în care verificarea datelor din aceste declaraţii fără o răbdare serioas pusă la încercare este practic imposibilă.
Sefi de deconcentrate cu maşini bune şi cu datorii mari la bănci
Există însă şi şefi de instituţii deconcentrate care au evitat genul acesta de comentarii, punând la dispoziţia publicului date din care să reiasă ce avere au, cât câştigă şi nu în puţine cazuri ce datorii au de plătit pe la bănci.
Mihai Liviu Moraru, directorul Oficiului Judeţean pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit este probabil cel mai sărac dintre şefii de servicii descentralizate. El are un apartament de 34 mp în Vatra Dornei, cumpărat în 2009. Are şi un autoturism Audi A4, cumpărat în 2003. Moraru este posesorul unui cont bancar de 10.000 de euro menţionat ca fiind dar de nuntă, la BRD Vatra Dornei. La aceeaşi bancă însă şeful oficiului judeţean al APDRP Suceava are o datorie de 41.000 de euro în baza unui credit angajat în anul 2009. A câştigat anul trecut din salariu cam 50.000 de lei la care s-au adăugat venitul obţinut de soţie din creşterea copilului de aproape 27.000 de lei.
Petrică Ropotă, şeful Administraţiei Finanţelor Publice Suceava deţine un apartament cumpărat în 2008, de 97 metri pătraţi, achiziţionat printr-un credit bancar. Pasionat de automobile suedeze, el este deţinătorul unui autoturism Volvo S80 fabricat în 2008 pe care l-a cumpărat după ce anterior a vândut un alt Volvo, S60, în 2010. Seful finanţelor judeţene stă bine la capitolul depozite bancare, având în cont 82.400 de lei, dar şi un card de credit pentru 27.000 de lei. Are şi o datorie în bancă de 45.684 de euro, la Unicredit Tiriac Bank care expiră în 2018. Anul trecut a câştigat din salariu 69.848 de lei.
Sefe de deconcentrate cu proprietăţi imobiliare
Adriana Angela Iordache, comisar şef al Gărzii de Mediu Suceava, este în principal proprietară de suprafeţe de teren obţinute prin cumpărare sau moştenire, neavând angajamente financiare de genul celor asumate de alţi şefi de deconcentrate. Conform ultimei declaraţii de avere ea deţine câte jumătate din mai multe suprafeţe de teren din Suceava şi Serbăuţi, obţinute prin vânzare – cumpărare sau moştenire. Este vorba despre 2.000 mp cumpăraţi în 2003, 1.091 mp cumpăraţi în 1999, în municipiul Suceava, 3.900 mp, 500 mp, 2.500 mp, 2.500 mp, 2.500 mp, toate parcelele în satul Călineşti, comuna Serbăuţi, dar şi o clădire de 184 mp în Suceava, alături de o parcelă de 450 mp în municipiul reşedinţă de judeţ. Dacă aceste terenuri sunt în proprietate doar pe jumătate a Adrianei Iordache, ea este deţinătoare cu toate actele în regulă a unui automobil Audi A4 fabricat în 2005. Venitul total obţinut anul trecut în calitatea sa de comisar şef al Gărzii de Mediu Suceava a fost de 27.883 de lei.
Adela Elena Băişanu este preşedinta director general al Casei de Asigurări de Sănătate Suceava şi a postat în declaraţia sa de avere faptul că deţine împreună cu soţul ei, Stefan Alexandru Băişanu, o suprafaţă de 1.654 mp în localitatea Suceviţa, cumpărată în anul 2000. In aceeaşi localitate, familia Băişanu mai deţine încă 14.764 de mp. In intravilanul municipiului Suceava, Adela Băişanu a achiziţionat, în anul 2002, 664 mp, iar în Horodnic de Sus, în 2013, a mai cumpărat încă 5.000 mp de teren agricol. Familia Băişanu mai deţine o clădire de 400 mp la Suceviţa, o alta de 460 mp în municipiul Suceava şi un spaţiu comercial de 327 mp tot în municipiul reşedinţă de judeţ. Sefa Casei de Asigurări de Sănătate are în proprietate două automobile, un BMW fabricat în 2004 şi un Audi fabricat în 2008, obţinute prin cumpărare.
Sefi de servicii bugetare, „trăitori” din salarii
Aurel Buzincu, şeful Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniu Suceava, deţine 1,15 hectare de teren la Dărmăneşti şi în Voitinel. Are un apartament în municipiul Suceava, de 80 mp şi o casă în construcţie la Dărmăneşti. Veniturile sale ca şef al Direcţiei de Cultură şi Patrimoniu şi profesor la USV Suceava, împreună cu soţia, care este profesoară la Colegiul Naţional “Mihai Eminescu” însumează 90.000 de lei anual.
Vasile Oşean, directorul APM Suceava, este proprietarul a 25 de ari de teren în municipiul Fălticeni împreună cu soţia, livadă şi grădină, cumpărate în 1994. El mai deţine 3 hectare de teren primite în 2009 în comuna Hasmaju de Jos – judeţul Maramureş, teren arabil. Are o casă de locuit construită în 1999 în suprafaţă de 200 mp în municipiul Fălticeni.
Ion Burlui, şeful Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Suceava este de asemenea o persoană cu proprietăţi rezonabile dar şi cu datorii pe măsură. La capitolul terenuri el a postat pe ultima declaraţie de avere faptul că deţine o suprafaţă de 559 mp achiziţionaţi împreună cu soţia în 1991. La aceasta se adaugă două moşteniri, de 1.562, respectiv 6.400 mp, primiţi în 2007. Are 2 case construite în 1993, respectiv 2010, de 110, respectiv 72 mp. In acest moment parcul auto al lui Ion Burlui cuprinde un autoturism Toyota fabricat în 2008 şi achiziţionat pe credit, un Renault cumpărat în leasing, fabricat în 2002 şi un Daewoo Matiz luat cu credit bancar, fabricat în 2005. Cât priveşte datoriile generalului Burlui acestea nu sunt de neluat în seamă. Are două credite angajate la BRD, de 75.000, respectiv 15.000 de euro, dar şi un împrumut la CAR de 10.000 de euro.
Corneliu Vornicu, cel mai bogat „deconcentrat”
Corneliu Vornicu directorul Sistemului de Gosopodărire a Apelor (SGA) Suceava este, de departe, cel mai înstărit şef de deconcentrate. El deţine peste 3,1 hectare de teren agricol în comunele Cucuteni (Iaşi) şi Truşeşti (Botoşani) şi aproape opt ari intravilan la Fălticeni dar şi o casă de 60 mp, în toate cazurile acestea rezultând dintr-o moştenire împreună cu fratele său. Aproape 13 ari intravilan mai deţine cu soţia sa pe care a ridicat o casă, precum şi 1,45 hectare de teren agricol cumpărate tot cu soţia sa, dar şi un apartament. Deţine un Toyota Rav 4 fabricat şi cumpărat în 2010. La capitolul depozite bancare, nu are nicio concurenţă printre şefii de servicii publice. Are în cont 432 de mii de dolari SUA la BRD şi 130 de mii de dolari la BCR, la care se adaugă 75.400 de euro la BRD şi 130 de mii de dolari la BCR, acesta din urmă fiind pe numele soţiei. Dobânzile bancare nete trecute în declaraţia de avere sunt de 6.350 de euro, 12.800 de dolari şi 600 de lei iar soţia sa a câştigat, net, din dobânzi bancare 3000 de dolari. A dat un împrumut în nume personal unui piteştean, de 20 de mii de dolari. A încasat, anul trecut, din funcţia de director al SGA Suceava 75,5 mii lei iar soţia sa din funcţia de director la BRD Suceava suma de 146.500 de lei. Din închirierea apartamentului din George Enescu, Corneliu Vornicu a încasat 1.800 de lei. 9.360 de lei este indemnizaţia încasată, brut, anul trecut, de Corneliu Vornicu.
Vasile Mocanu, şeful OCPI Suceava este de asemenea unul dintre conducătorii de servicii deconcentrate care nu se face de râs în ceea ce priveşte averea, dar nici în ceea ce priveşte datoriile pe care le are, conform ultimelor declaraţii depuse. El deţine două terenuri în intravilan în municipiul Vatra Dornei, un altul la Ipoteşti unde are şi o casă, un teren intravilan la Cordăreni, dar şi un împrumut de 100 de mii de euro de la Volskbank şi unul de 30 de mii de euro de la o persoană particulară, precum şi un credit card de 30 de mii de euro tot de la o persoană particulară. Potrivit celor menţionate în declaraţia de avere, este unul dintre puţinii care are venituri mari: 43.700 de lei expert judiciar şi circa 66 de mii de lei ca director la OCPI, indemnizaţia de consilier local fiind de 8.844 lei.
Subprefectul cu moşiile, prefectul cu datoriile
Trebuie menţionat că o bună parte dintre şefii de deconcentrate din judeţ nu au făcute publice declaraţiile de avere şi interese, dând un exemplu negativ, mai ales că şefii acestora, prefectul Florin Sinescu şi subprefectul Atanansă Nistor au postat aceste declaraţii încă de la jumătatea lunii trecute. In acest fel, putem afla că subprefectul Atanasă Nistor are o mică moşie, de câteva zeci de hectare de teren agricol în judeţul vecin pe când prefectul Florin Sinescu trăieşte practic din simbrie.
Astfel, conform declaraţiei de avere postate la sfârşitul lunii trecute, Atanasă Nistor deţine împreună cu familia o suprafaţă de 30 de hectare de teren în localitatea Vlădeni, judeţul Botoşani, cupărate încă din 1999. Mai are 3 hectare de pământ la Siret, achiziţionate în 2003 dar şi 25 de ari în Suceava, cumpărate în acelaşi an 2003. Subprefectul Atanasă Nistor este, tot împreună cu familia, proprietarul unui apartament de 100 de metri pătraţi, în municipiul reşedinţă de judeţ. Conduce un Audi A6, fabricat în 2001, are 9000 de euro depozit în bancă iar anul trecut a obţinut 32.352 de lei ca director în cadrul Consiliului Judeţean Suceava.
Prefectul judeţului Suceava, Florin Sinescu, are, conform declaraţiei de avere, împreună cu soţia, un apartament de 83 de metri pătraţi în municipiul Suceava, cumpărat în 2007. Conduce, ca şi subalternul său Atanasă Nistor un automobil Audi, dar A4, fabricat însă în 2009, deţinând şi un Seat Aroso, din 1999. ambele cumpărate. Dacă la capitolul depozite bancare, familia prefectului Sinescu a tras linie în declaraţia de avere, nu acelaşi lucru a fost în ceea ce priveşte împrumuturile angajate. Două dintre acestea, unul având scadenţa în 2026 şi altul cu scadenţa mai apropiată, în 2018, însumând 50.000 de euro, respectiv 36.000 de lei. Cât priveşte veniturile, prefectul Florin Sinescu a încasat anul trecut un salariu total de 71.589 de lei iar soţia, ofiţer de credite la o unitate bancară, 36.960 de lei. (Neculai ROSCA)
