Ucraina a repurtat succese neașteptate în contraofensiva sa și totuși o așteaptă multe alte bătălii: circa 20% din teritoriul său se află încă sub ocupație rusă, relatează NYT.

Ucraina se află într-o postură ofensivă de-a lungul întregului front de aproximativ 1.000 de kilometri, în timp ce Rusia a intrat în defensivă în sudul și nord-estul țării. Ofensiva Rusiei are loc în special asupra orașului estic Bahmut.

Succesul contraofensivei ucrainene a adus războiul într-un punct crucial – iar datorită posturii sale ofensive are oportunitatea să modeleze faza următoare a luptelor, fie încercând să avanseze mai adânc în teritoriile ocupate de ruși, fie diminuând ritmul în lunile de iarnă așa cum spun analiștii militari că i-ar conveni Rusiei.

În primul caz, Ucraina ar avea de înfruntat greutăți considerabile pentru că ar trebui să fie pregătită pentru bătălii în teritorii mult mai bine apărate, pe un teren mult mai dificil decât în Herson, de unde doar au alungat forțele ruse către poziții defensive.

Ucraina luptă pe tipuri diferite de teren în regiunea Herson, pe frontul creat de râul Nipru, împotriva tranșeelor de pe câmpurile înzăpezite din regiunea Zaporojie și se angajează în lupte sângeroase de-a lungul așa-numitei linii Svatove-Kreminna, în pădurile de conifere din nord-estul Ucrainei.

„Este începutul sfârșitului războiului”, a spus președintele ucrainean Volodmir Zelenski când a vizitat orașul proaspăt eliberat Herson, singura capitală regională intrată sub ocupația rusă, la scurt timp după invazie.

Totuși, aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei se află încă sub controlul Rusiei, relatează NYT.

Războiul din iarnă, după eliberarea orașului Herson și a localităților din vecinătate, începe cu un front modificat radical și o armată rusă demoralizată și degradată de performanțe slabe, instruire necorespunzătoare, lipsa de coordonate și logistică deficientă, apreciază experții.

Cu toate că avansul ucrainean în sud înseamnă că o mai mare parte din liniile de aprovizionare rusești se află în raza artileriei și rachetelor Kievului, noua geometrie a câmpului de luptă creează avantaje și pentru ruși – retragerea din Herson este a treia de asemenea amploare din război, dar una care a presupus mutarea forțelor spre poziții mai ușor de apărat pe malul stâng al râului Nipru.

Totodată, Moscova continuă să trimită soldați nou mobilizați pentru a compensa pierderile de trupe – asta înseamnă că un număr mare de soldați retrași din regiunea Herson sunt liberi pentru a fi trimiși în altă parte: de pildă, să consolideze liniile defensive în nord-est, să lanseze noi atacuri în regiunea Donețk sau să fortifice apărarea podului terestru care leagă Crimeea de Rusia și care are o mare importanță practică și simbolică pentru Kremlin.

Factorul iarnă

Analiștii militari au subliniat în repetate rânduri că condițiile de luptă pe timp de iarnă vor încetini cel mai probabil ritmul ofensivei ucrainene – totuși, în mod cert vor afecta și soldații ruși prost echipați. În același timp, nu trebuie uitat faptul că războiul a fost declanșat în luna februarie – și că ambele armate au mare experiență în luptele purtate în stepa eurasiatică pe timp de iarnă.

Războiul dus de Rusia împotriva infrastructurii ucrainene

Moscova a declanșat ceea ce poate fi considerat un război independent: unul al atacurilor îndreptate împotriva infrastructurii Ucrainei pe care Moscova caută să o distrugă în scopul de a degrada calitatea vieții pentru milioane de ucraineni și astfel a le submina moralul.

Rusia a lansat bombardamente masive asupra centralelor electrice, instalațiilor de gaze și facilităților de alimentare cu apă – o campanie dedicată devastării absolute la un nivel fără precedent în acest război.

Colonelul Iuri Ihnat, purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene ale Ucrainei a declarat zilele trecute că armata dispune de „surse de electricitate autonome” – prin urmare soldații nu sunt afectați direct de avariile la rețeaua energetică națională. Cu toate astea, atacurile Rusiei asupra infrastructurii constituie o motivație în plus pentru militarii ucrainenii care se gândesc la familiile lor ce trebuie să îndure lipsurile.

Colonelul Ihnat admite însă că atacurile rusești cu rachete și drone epuizează apărarea antiaeriană a Ucrainei – armata răspunde în medie cu două rachete la o singură rachetă lansată de Rusia în speranța că astfel își crește șansele de a o doborî, ceea ce o face să cheltuie multă muniție și îi suprasolicită sistemele de apărare. În plus, Rusia apelează la drone relativ ieftine pentru a-și lansa atacurile.

„Este limpede că vor să ne impună anumite condiții, vor să ne determine să negociem”, a apreciat colonelul ucrainean.

La rândul său, Kremlinul a admis prin purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov că loviturile asupra infrastructurii sunt „consecințele” indisponibilității de care să dovadă Ucraina de a se așeza la masa negocierilor.

Ucraina atacă în adâncime pe frontul din sud

Pe de altă parte, Kievul spune că nu se află în situația de a negocia în măsura în care poate profita de avântul câștigat în urma contraofensivelor din toamnă pentru a surclasa forțele ruse.

Săptămâna trecută responsabilii din armata ucraineană au anunțat că soldații ruși sunt împinși deja între circa 15 și 25 km în spate pe malul estic al râului Nipru pentru a ieși din raza obuzierelor ucrainene.

Ucrainenii se află acum în situația în care rachetele lor cu rază lungă de acțiune pot lovi adânc în teritoriul controlat de Rusia, inclusiv aproape în întregime în nordul Peninsulei Crimeea. De altfel, rușii s-au văzut obligați să sape tranșee în nordul Crimeei pe care au anexat-o în 2014.

Forțele ruse creează noi straturi defensive la periferia orașului Melitopol, ocupat în primele zile ale războiului – aflat la intersecția principalelor drumuri către sudul țării, este poate cel mai important oraș din punct de strategic aflat sub control rus. În acest sens, analiștii militari au lansat speculații potrivit cărora Ucraina ar putea încerca să despartă trupele rusești din est și sud prin Melitopol.

Lupte sângeroase în Donbas

Este zona în care Rusia încearcă să întoarcă cursul războiului și să compenseze eșecurile de până acum.

Potrivit generalului Oleksi Hromov, din Statul Major ucrainean, frontul de est rămâne cel mai dificil din Ucraina. Între 12 și 17 noiembrie, armata ucraineană a raportat peste 500 de încleștări militare în regiune, a precizat el.

Donbasul este împărțit în două bătălii principale: Una se duce pentru cele mai mari două orașe din zonă pe o linie de tranșee prin păduri de conifere de-a lungul unei rute critice de aprovizionare cunoscută sub numele de linia Svatove-Kreminna. Cealaltă este bătălie pentru Bahmut, un oraș situat într-o vale unde ambele părți și-au stabilit poziții. Satele din apropiere au devenit un poligon de tragere pentru artilerie.

Bakhmut are o valoare strategică limitată, dar aici se duc lupte îndârjite din mai multe motive. Pentru Rusia, capturarea acestuia ar putea deschide o cale spre alte orașe mai importante din Donbas. Dincolo de aceasta, Bahmut este văzut ca un trofeu de către gruparea paramilitară rusă Wagner, care a încercat să îl cucerească ca o modalitate de a compensa pierderile din alte părți și de a consolida norocul politic în Rusia al fondatorului companiei, Evgheni Prigojin.

Ucraina, la rândul său, a fost reticentă să cedeze vreun oraș fără luptă – după cum au dovedit în bătălia sa de luni de zile pentru Severodonețk, un oraș din apropiere de Bahmut și cucerit în cele din urmă de ruși, și Nicolaev, în sud, aflat încă sub controlul Ucrainei.

Probabilitatea unor negocieri de pace

„Pe întreaga linie a frontului ucrainenii au obținut succes după succes după succes, iar rușii au eșuat de fiecare dată", a apreciat săptămâna trecută generalul Mark A. Milley, președintele Statului Major al SUA.

Generalul Milley a observat totodată că rușii încă controlează o parte considerabilă din Ucraina și a sugerat ca Kievul, în ciuda succeselor sale, să dea un semnal de mai multă deschidere pentru negocieri.

„Nu este o bucată nesemnificativă de pământ", a subliniat generalul Milley despre teritoriul care mai trebuie recuperat. „Și nu se va întâmpla în următoarele două săptămâni, cu excepția cazului în care armata rusă se prăbușește complet, ceea ce este puțin probabil."

Ideea de a ceda aceste teritorii în schimbul păcii rămâne o propunere neavenită la Kiev. Guvernul Zelenski nu crede că un potențial acord va fi respectat de Rusia.

Vorbind prin videoconferință la Forumul Internațional de Securitate de la Halifax, sâmbătă, Zelenski a dezvăluit că mulți oameni se întreabă cum s-ar putea pune capăt războiului.

„Dar vă voi cere să formulați o întrebare mai precisă - cum să restabilim o pace reală și dreaptă", a spus el. În acest moment un armistițiu nu ar marca sfârșitul războiului, ci nu ar face decât să dea timp Moscovei timp pentru se reface înainte de a ataca din nou.

„Compromisurile imorale nu vor avea drept rezultat decât mai multă vărsare de sânge".