Ascensiunea lui Charles al III-lea pe tronul Marii Britanii agită tensiuni mai vechi în fostele colonii din Caraibe, acolo unde țările care încă îl mai au ca șef de stat pe suveranul britanic solicită trecerea la republică și reparații din partea Londrei, relatează Reuters.

În vârstă de 73 de ani, Charles al III-lea îi urmează la tron mamei sale, Elisabeta a II-a, care a murit joi după-amiază, după ce a condus Marea Britanie și mai multe țări din Commonwealth timp de 70 de ani.

Premierul Jamaicăi a declarat că țara sa va fi în doliu pentru Regină, în timp ce omologul său din Antigua și Barbuda a ordonat ca steagurile să fie coborâte în bernă în ziua înmormântării suveranei.

Și totuși, în alte colțuri ale fostului Imperiu Britanic există îndoieli despre rolul unui monarh îndepărtat în secolul XXI.

La începutul acestui an, unii lideri din Commonwealth și-au exprimat nemulțumirea față de succesiunea de la Elisabeta a II-a la Charles al III-lea, în cadrul unui summit la Kigali, în Rwanda.

În prezent, 54 de țări face parte din Commonwealth. Toate aceste țări sunt foste colonii sau foste dominioane ale Imperiului Britanic, iar suveranul de la Londra prezidează, în mod tradițional, organizația.

În timpul unui turneu de opt zile, în martie, al prințului William, noul moștenitor al tronului, în Belize, Jamaica și Bahamas, au apărut o mulțime de cereri ca Marea Britanie să plătească reparații pentru sclavie și să prezinte scuze țărilor afectate.

„În condițiile în care rolul monarhiei se schimbă, ne așteptăm ca asta să fie o oportunitate pentru a avansa discuții despre reparații în regiunea noastră”, comentează Niambi Hall-Campbell, o cercetătoare care conduce Comitetul pentru Reparații Naționale din Bahamas.

Ea i-a transmis condoleanțe Regelui Charles al III-lea și familiei regale. Însă a precizat totodată că actualul suveran a recunoscut „atrocitatea groaznică a sclaviei” la o ceremonie desfășurată anul trecut pentru a marca trecerea de la monarhie la republică în Barbados.

Hall-Campbell și-a exprimat speranța că Charles va deschide drumul pentru „dreptate în vremurile noastre”. „Această dreptate nu poate fi decât reparatorie”, a subliniat ea.

Sentimentul republican, în creștere în fostele colonii

O altă activistă pentru reparații istorice, jamaicana Rosalea Hamilton, vede în comentariile lui Charles de la Conferința de la Kigali, despre părerea de rău personală, drept „un grad de speranță că va învăța din istorie, că va înțelege impactul dureros pe care multe țări l-au îndurat până astăzi”.

Guvernul jamaican a anunțat, anul trecut, că intenționează să ceară Marii Britanii compensații pentru mutarea forțată a circa 600.000 de africani transformați în sclavi și impuși să muncească pe plantațiile de trestie de zahăr sau banane, ceea ce i-a îmbogățit pe proprietarii britanici de sclavi.

„Celui care va prelua poziția va trebui să i se ceară să permită familiei regale să plătească reparații africanilor”, insistă David Denny, secretar general al Mișcării Caraibiene pentru Pace și Integrare.

„Ar trebui, cu toții, să lucrăm pentru îndepărtarea familiei regale de la vârful statelor noastre”, adaugă el.

Un sondaj publicat în august arată că 56% dintre jamaicani sunt de acord cu renunțarea la suveranul britanic și trecerea la o formă de guvernământ republicană.

Mikael Philips, un opozant din Parlamentul jamaican, a inițiat în 2020 o moțiune pentru abolirea monarhiei. „Sper, așa cum prim-ministrul a spus într-una dintre exprimările sale, că se va merge înainte mai repede cu abolirea atunci când vom avea un nou monarh”, a spus Phillips după aflarea veștii privind moartea reginei.

Allen Chastanet, un fost prim-ministru în Sfânta Lucia și acum lider al opoziției, a declarat pentru Reuters că susține „mișcarea generală” spre o republică la el în țară. „În acest moment susțin ferm trecerea la republică”, a afirmat Chastanet, potrivit Reuters.