În cadrul audierilor recente în Congres şi la alte evenimente publice, oficialii americani au avertizat asupra investiţilor chineze în infrastructura fizică şi digitală, resurse naturale şi industrii extractive, împreună cu consolidarea relaţiilor politice şi militare în America Latină şi regiunii Caraibelor într-un efort multifaţetat de a obţine acces şi influenţă în vederea împlinirii intereselor strategice şi comerciale.

Decidenţii de la Washington, comandanţii militari şi oficialii din domeniul securităţii naţionale cred că aceste investiţii au implicaţi asupra securităţii SUA.

China vine în regiune „cu planuri sofisticate în scopul de a captura interesele ţărilor, fiind dispusă să împrumute miliarde de dolari”, spunea în august 2021 în audierea sa în Congres generalul Laura Richardon, comandantul Comandamentului sudic al SUA, responsabil pentru America Centrală şi de Sud, adăugând că priveşte această expansiune din punctul de vedere al proiecţiei puterii militare a armatei chineze.

Fostul comandant, amiralul Craig Faller, a spus la rândul său că China face progrese rapide către ţelul său al „dominaţiei economice” în America Latină în următorul deceniu. De asemenea, caută „să creeze infrastructura logistică şi navală în emisfera noastră în scopul de a proiecta şi susţine putere militară la distanţe tot mai mari”, a spus el.

La o audiere din aprilie cu privire la prezenţa Chinei în regiune, senatorul Marco Rubio, citând un raport al unei comisii privind relaţiile economice şi de securitate China-SUA, a spus că China se foloseşte de pârghia sa economică şi de conexiunile politice pentru a convinge ţările să decidă în favoarea Beijingului şi să „submineze democraţia şi pieţele libere”.

În acelaşi timp, armata chineză caută să-şi „adâncească angajamentul în regiune prin finanţarea construcţiei porturilor, programelor spaţiale şi altă infrastructură cu dublă utilizare”, or acestea ar putea sluji drept „baze operaţionale viitoare, chiar de rotaţie, pentru o marină ostilă aproape de ţărmurile noastre”.

Preocupări strategice

China a devenit un partener comercial important pentru majoritatea ţărilor din America Latină şi Caraibe, ajungând la schimburi în valoare de 450 de miliarde de dolari anul trecut.

Ţările mari din regiune au atras investiţii în bunuri agricole dar şi în comerţ digital şi alte tehnologii, inclusiv de supraveghere. Ţările mai mici bogate în resurse din America Latină au fost atrăgătoare pentru exploatare minieră şi petrolieră.

Totodată întreprinderile chineze au urmărit proiecte de infrastructură în regiune – majoritatea în cadrul iniţiativelor „Noului drum al Mătăsii”, şi în special în arii facilitând accesul în interiorul sau în jurul continentului.

Din punctul de vedere al şefei Comandamentului Sudic prezenţa chineză în jurul Canalului Panama şi în apropierea strâmtorii Magellan sunt „cele mai mari îngrijorări din punct de vedere strategic”. Canalul este printre cele mai importante coridoare comerciale, în special pentru comerţul dintre SUA şi estul Asiei.

Este „o linie strategică de comunicare pe care am dori să o menţinem liberă şi deschisă economiei globale ca şi pentru planurile noastre la nivel global în privinţa războiului”, spunea Richardson în martie în Senatul SUA.

China a investit miliarde de dolari în proiecte în jurul Canalului în timp ce firmele chineze sunt prezente „de fiecare parte” a lui astfel încât îngrijorarea este întreprinderile de stat dispunând de capacitatea şi infrastructura necesare ar putea fi utilizate în scop dublu, civil şi militar.

În strâmtoarea Magellan traficul nu e atât de intens însă rămâne o rută importantă între oceanele Atlantic şi Pacific pe unde pot trece şi portavioanele prea masive pentru traversarea Canalul Panama, şi este şi aproape de Antarctica bogată în resurse.

Prezenţa Chinei în porturi şi alte proiecte „în jurul vârfului conului sudic” al Americii Latine este de asemenea îngrijorătoare.

Activităţile Chinei din preajma Canalului preocupă SUA în măsura în care China ar putea avea acces la informaţii despre comerţ şi activitatea de tranzit de acolo astfel încât să poată lua „decizii cu implicaţii legate de securitate”, a declarat pentru Insider Margaret Myers, directorul Programului pentru Asia şi America Latină al Dialogulului Inter-American.

Generalul Glen VanHerck de la US Northern Command, responsabil pentru America de Nord şi părţi din Caraibe, a exprimat îngrijorări similare în faţa Comisiei pentru Servicii Armate a Camerei, în aprilie 2021: „China este foarte agresivă în Bahamas în acest moment” .

„Au cea mai mare ambasadă din Bahamas în acest moment şi continuă să cumpere [industria] turismului pentru a avea acces şi influenţă”, a spus VenHerck la acea vreme, adăugând că acele proiecte chineze „au acces chiar acum la fel de supraveghere” a „facilităţillor de testare şi antrenament ale Marinei , ceea ce este foarte, foarte îngrijorător."

„Vede exact acelaşi spaţiu – un spaţiu de importanţă politică, militară, precum şi economică” ca un hub logistic şi zonă de tranzit ce leagă SUA şi America Centrală şi de Sud şi puncte de dincolo de ele, a declarat Ellis pentru Insider la sfârşitul anului 2021.

O bază militară chineză în America Latină este încă „destul de ipotetică”, a spus Myers pentru Insider, însă tipurile de investiţii pe care le vedem în zone de interes strategic pentru SUA, dar şi în porturi dau senzaţia „că lucrurile se îndreaptă în această direcţie.”

China şi-a înfiinţat prima sa bază militară de peste mări în Djibouti, în Africa de Est, în 2017, şi pare că doreşte să aibă o prezenţă militară şi în alte regiuni, inclusiv în Orientul Mijlociu şi Africa de Vest.

China pare să aibă „oarece poftă de a explora” o prezenţă militară în emisfera vestică, dar aceasta este temperată de apropierea de Statele Unite, a declarat pentru Insider un analist american al politicii externe chineze.

Probabil că China o să „exploreze cum ar fi să stabilească relaţii militare mai semnificative în Africa sau în Pacific înainte de a încerca aşa ceva în emisfera vestică, din cauza unei potenţiale reacţii puternice a SUA”, a spus analistul, solicitând anonimatul din cauza angajamentelor profesionale.

În Panama, investiţiile chineze s-au extins după ce preşedintele de atunci Juan Carlos Varela a recunoscut Beijingul în dauna Taiwanului în 2017. La venirea preşedintelui Laurentino Cortizo în 2019, proiectele din preajma canalului au fost anulate sau retrase din pricina a ceea ce Mari Carmen Aponte, nominalizarea administraţiei Biden pentru funcţia de ambasador la Panama, a spus că au fost „motivele corecte, adică nerespectarea contractului”.

La audierea ei de confirmare din mai, Aponte le-a spus parlamentarilor că va „supraveghea foarte atent” acordurile pe care chinezii le-au încheiat în Panama, deoarece „par să promită exagerat, dar nu neapărat şi livrează”.

Mulţi lideri sud-americani doresc să evite să ia partea cuiva în competiţia dintre Beijing şi Washington, dar salută angajamentul Chinei, deoarece văd că oferă ceea ce SUA nu pot sau nu vor să ofere, cum ar fi comerţ extins, vaccinuri împotriva coronavirusului sau investiţii în infrastructură.

Din punctul de vedere al lui Richardson, cele mai îngrijorătoare proiecte sunt o autostradă în valoare de 5,6 miliarde de dolari în Jamaica şi o reţea de metrou în Columbia.

„Am dori să vedem mai multe investiţii americane în Jamaica, dar Jamaica nu îşi poate amâna nevoile de dezvoltare până când SUA se decid”, a declarat premierul ţării Andrew Holness.

Efortul internaţional de dezvoltare semnătură al administraţiei Biden, „Build Back Better World”, s- a poticnit , iar investiţiile din sectorul privat din SUA au fost greu de atras în regiune, fie din cauza mediului general, fie pentru că oportunităţile, în special proiectele de infrastructură, nu sunt potrivite pentru firmele americane.

Potrivit lui Meyers, deşi se fac eforturi de creştere şi stimulare a investiţiilor SUA în America Latină şi Caraibe, problema este că multe dintre aceste iniţiative sunt conduse de sectorul privat într-un moment în care mediile de investiţii nu cunosc îmbunătăţiri.

Richardson şi alţi oficiali spun că cel mai bun atu al armatei americane este cooperarea în materie de securitate - educaţie militară, instruire şi alte schimburi care se bazează pe parteneriatele deja extinse ale SUA în regiune.

China „nu are parteneri. Noi avem. Avem exerciţii la care participă 29 de ţări”, a spus Richardson Comitetului pentru Servicii Armate a Camerei în martie, referindu-se la exerciţiul anual Panamax, care simulează apărarea Canalului Panama.

Cooperarea Chinei în domeniul apărării cu ţările din America Latină „este mult mai mică” decât cea a SUA, „dar există, şi tendinţa generală de tendinţă a crescut”, a declarat Daniel Erikson, secretar adjunct al apărării pentru emisfera vestică la o conferinţă din mai.