SUA, tot mai aproape de "Sf Graal" energetic - independenţa totală -, prin exploatarea gazelor de şist
Porivit estimărilor Agenţiei Internaţionale pentru Energie (IEA) şi ale gigantului energetic BP, Statele Unite ale Americii îşi vor produce intern tot necesarul de energie, ba chiar şi surplus care ar putea fi exportat.
Nimeni nu sugerează că SUA se vor opri peste noapte să mai importe energie, notează jurnaliştii BBC, dar obţinerea independenţei energetice ar putea avea implicaţii extinse în întreaga lume.
În urmă cu patru ani, preţul gazelor în Europa era comparativ cu cel din America. Acum însă, europenii plătesc de trei ori mai mult decât americanii pentru gaze. Până în 2035, ele tot vor fi de două ori mai mari, consideră IEA.
Pentru anul viitor, grupul Boston Consulting estimează că SUA vor avea preţuri de export mai mici cu 5-25% faţă de rivalii din Germania, Italia, Franţa, Marea Britanie şi Japonia, avantaj dobândit datorită gazelor mai ieftine.
Diferenţa va fi simţită în special în industria maselor plastice, cauciucului, maşinării şi echipamente industriale, computere şi electronice.
Americanii plătesc în prezent aproximativ 70 de dolari pe mia de metri cubi de gaze. În acelaşi timp, peste Ocean, europenii cumpără gaze ruseşti cu 400 de dolari pe mia de metri cubi.
Americanii au extras pentru prima oară gaze de şist în 1821, în satul Fredonia din statul New York. Tot ei au fost primii care au folosit, în 1947, fracturarea hidraulică în acest sens. Exploatarea acestei resurse la scară industrială a început în anii ’70, însă petroliştii continuau să fie reticenţi, considerând că această tehnologie nu poate ajunge vreodată să fie viabilă din punct de vedere comercial.
30% din producţie, asigurată din şisturi
Până acum un deceniu, fracturarea hidraulică a fost folosită foarte puţin, întrucât costurile sunt uriaşe, de două-trei ori mai mari decât în cazul zăcămintelor convenţionale. Însă avansul tehnologic şi declinul rezervelor tradiţionale au determinat companiile să acorde tot mai multă atenţie acestor zăcăminte.
Acum, americanii îşi asigură peste 30% din consumul de gaze din resurse neconvenţionale, faţă de doar 3% acum 10 ani. Acest lucru a însemnat, în primul rând, o schimbare de lider în clasamentul producătorilor mondiali de gaze. În 2009, Statele Unite au detronat Rusia şi au devenit, graţie gazelor de şist, lider global în acest sector. SUA au produs în acel an 582 de miliarde de metri cubi, iar Rusia doar 527 de miliarde.
Fracturarea hidraulică, interzisă în trei state
Astăzi, în 16 state americane companiile continuă să extragă gaze de şist prin fracturare hidraulică. În acelaşi timp, în alte zece state există moratorii locale impuse pentru acest procedeu, majoritatea fiind aplicate până la finalizarea unor studii amănunţite legate de impactul fracturării hidraulice asupra mediului înconjurător.
În alte trei state, exploatarea gazelor de şist prin fracturare hidraulică a fost complet interzisă, după ce, în noiembrie 2011, Agenţia de Protecţie a Mediului din SUA (EPA) a publicat un raport de 190 de pagini în care arăta că fracturarea hidraulică este responsabilă pentru mai multe incidente legate de poluări masive şi cutremure şi că va realiza un studiu minuţios în acest sens care va fi gata până în 2014. 1821 este anul în care americanii au extras pentru prima dată gaze de şist, în satul Fredonia din statul New York.
În total, în perioada 2008-2012 au fost realizate investiţii în valoare de 133,7 miliarde de dolari în această industrie din SUA. Asta înseamnă că 20% din investiţiile făcute în ultimii cinci ani în piaţa americană a gazelor de şist au fost realizate de companii străine.
„Revoluţia” gazelor de şist din Statele Unite ale Americii a atras numeroşi jucători străini, care au investit aproape 30 de miliarde de dolari pentru exploatarea acestor resurse alături de americani. Primul investitor străin pe piaţa americană a gazelor de şist a fost China, care în 2010 a investit 3,3 miliarde de dolari pentru a exploata gaze de şist în Texas.
În 2010, China a depăşit SUA şi a devenit cel mai mare consumator de energie din lume. În acelaşi an, Beijingul a demarat o amplă reorientare a strategiei energetice dinspre resursele tradiţionale spre cele neconvenţionale. Astfel, în octombrie 2010, China National Offshore Oil Corporation (CNOOC), una dintre cele mai mari companii energetice controlate de statul chinez, a plătit 2,2 miliarde de dolari pentru a cumpăra o participaţie de 33% în cadrul proiectului Eagle Ford din Texasul de Sud, devenit între timp unul dintre cele mai importante platforme de exploatare a gazelor de şist din SUA.
Pe lângă cele peste două miliarde de dolari pentru acţiuni, CNOOC a investit încă 1,1 miliarde de dolari pentru dezvoltarea infrastructurii necesare exploatării.
De atunci, alte companii străine au intrat pe piaţa americană a gazelor de şist, cea mai mare din lume. Potrivit unui raport publicat în aprilie de Administraţia pentru Informaţii din Energie din Statele Unite, în momentul de faţă străinii au investit 26 de miliarde de dolari în industria autohtonă a gazelor şi ţiţeiului din şisturi bituminoase. Aceste investiţii au fost realizate prin 21 de parteneriate comune cu alte companii americane şi au ca scop secundar, pe lângă exploatarea propriu-zisă, obţinerea tehnologiei prin care se extrag gazele de şist în SUA.
Sursa: adevarul.ro
