SUA sfidează lumea transferându-şi ambasada la Ierusalim (comentariu AFP)
Statele Unite ale Americii îşi inaugurează luni ambasada de la Ierusalim, fără a ţine cont de dezaprobarea comunităţii internaţionale şi de riscul unei mobilizări a palestinienilor, într-un moment în care tensiunile regionale sunt deja puternice, notează joi AFP.
Transferul ambasadei SUA de la Tel Aviv la Ierusalim concretizează promisiunea făcută la 6 decembrie anul trecut de preşedintele Donald Trump, când acesta a anunţat şi recunoaşterea Ierusalimului drept capitală a statului Israel - decizie ce a marcat o ruptură faţă de ultimele decenii de diplomaţie americană şi faţă de consensul internaţional şi care a generat satisfacţie în rândul israelienilor şi mânie în rândul palestinienilor.
Inaugurarea va coincide cu cea de-a 70-a aniversare, potrivit calendarului gregorian, a creării statului Israel. A doua zi, palestinienii comemorează "Nakba" ("Catastrofa", în arabă), exodul a sute de mii dintre ei, alungaţi de acasă în 1948.
În plus, inaugurarea are loc într-o perioadă deja sensibilă. Palestinienii manifestează de mai multe săptămâni în Fâşia Gaza împotriva blocadei israeliene şi în numele "dreptului de întoarcere" pe teritoriile din 1948. Peste 50 de palestinieni au fost ucişi de armata israeliană în cursul acestei mobilizări, începând din 30 martie.
Mai mult: anunţul preşedintelui Trump privind retragerea SUA din acordul nuclear cu Iranul a contribuit la intensificarea profundei incertitudini de pe plan regional. Tensiunile au crescut brusc în noaptea de miercuri spre joi între Iran şi Israel, în Siria. Joi dimineaţa, pentru prima dată, tiruri de rachetă atribuite în mod direct Iranului au vizat poziţii israeliene pe Platoul Golan, provocând o ripostă puternică din partea statului evreu în Siria.
Iniţial, Trump îşi exprimase dorinţa de a asista la inaugurarea ambasadei, instalată provizoriu în clădirea care găzduise consulatul american, până la construirea unei noi reprezentanţe. El nu va fi însă prezent, se pare, în cele din urmă, vor fi în schimb de faţă fiica sa Ivanka, soţul acesteia, consilierul Casei Albe Jared Kushner, secretarul de stat adjunct John Sullivan şi ministrul de finanţe Steven Mnuchin, nume care figurează între cei 800 de invitaţi aşteptaţi la eveniment.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a salutat transferul ambasadei şi a încurajat alte ţări să urmeze exemplul americane, care nu a determinat efectul de "antrenare" sperat.
Un înalt responsabil palestinian, Nabil Shaath, l-a acuzat în ce-l priveşte miercuri pe Trump că susţine "epurarea, de către Israel, a prezenţei poporului nostru în Ierusalim".
În contextul aniversării creării Israelului şi al Nakba, pentru 14 şi 15 mai sunt prevăzute manifestaţii ale palestinienilor. În Fâşia Gaza - la mai puţin de 100 km de Ierusalim -, palestinienii se declară gata să încerce forţarea barierei de securitate israeliene, cu riscul de a muri sub gloanţele soldaţilor postaţi de cealaltă parte. Armata israeliană afirmă că nu trage cu gloanţe adevărate decât ca ultimă soluţie, pentru a-i proteja pe propriii soldaţi şi pe civilii riverani, iar la acuzaţiile de exces de forţă răspunde acuzând mişcarea islamistă Hamas - care controlează Fâşia Gaza şi împotriva căreia a luptat în trei războaie - de instigarea manifestanţilor.
"Vom distruge bariera şi vom intra" în Israel, a declarat Hani, un locuitor din Fâşia Gaza în vârstă de 22 ani, care s-a prezentat doar cu numele mic, dar a dat asigurări că nu se teme de moarte. "Vieţile noastre valorează mai puţin decât Palestina", a adăugat acesta.
Mutarea ambasadei readuce pe tapet statutul Ierusalimului, unul din cele mai sensibile aspecte ale conflictului israeliano-palestinian. Atât palestinienii, cât şi Israel consideră acest oraş capitala lor. Israelul a ocupat Ierusalimul de est în timpul războiului din 1967, iar ulterior l-a anexat, iar în 1980 a proclamat întregul Ierusalim capitala sa "eternă şi indivizibilă".
Această decizie a fost declarată ilegală de comunitatea internaţională, care consideră Ierusalimul de est drept ocupat şi deci, până la reglementarea statutului final prin negocieri între cele două părţi - ceea ce nu pare că se va întâmpla prea curând -, Ierusalimul nu trebuie să găzduiască ambasade.
Israelul consideră decizia lui Trump drept recunoaşterea - mult întârziată - a unei realităţi istorice. Pentru conducerea palestiniană, este vorba de un summum al poziţiilor părtinitoare ale administraţiei Trump.
Relaţiile dintre conducerea palestiniană şi administraţia Trump s-au deteriorat grav, preşedintele palestinian Mahmoud Abbas mergând până la a-l numi pe ambasadorul american în Israel David Friedman "fiu de căţea".
Această situaţie subminează demersurile în vederea unui acord diplomatic "suprem" la care preşedintele Trump a spus că vrea să asiste. Totuşi, se speculează că este posibil ca administraţia SUA să prezinte un plan de pace după mutarea ambasadei. AGERPRES
