Potrivit sursei citate, acest lanţ de evenimente ar putea înrăutăţi ceea ce este deja o criză alimentară gravă care afectează ţările din întreaga lume.
Pentru a preveni acest rezultat, oficialii americani s-au agăţat de un plan neîncercat până acum, care vizează scăderea preţurilor globale ale petrolului - unul care ar completa sancţiunile europene şi ar permite fluxurilor critice de ţiţei rusesc pe pieţele globale să continue, dar la un preţ foarte redus.
Europa, care continuă să consume peste două milioane de barili de petrol rusesc în fiecare zi, urmează să adopte o interdicţie asupra acestor importuri la sfârşitul anului, împreună cu alţi paşi menţionaţi pentru a complica eforturile Rusiei de a exporta combustibil la nivel global.
În timp ce preşedintele american, Joe Biden, a împins Europa să întrerupă petrolul rusesc ca pedeapsă pentru invadarea Ucrainei, unii prognozatori, împreună cu asistenţi economici de top ai preşedintelui, se tem acum că astfel de politici ar putea duce la scoaterea bruscă de pe piaţa mondială a unor cantităţi uriaşe de petrol rusesc – care reprezintă puţin sub o zecime din oferta mondială.
Analiştii au calculat că o astfel de epuizare a ofertei ar putea duce la creşterea preţurilor petrolului la 200 de dolari pe baril sau mai mult, ceea ce înseamnă că americanii plătesc 7 dolari pe galon (3,7 litri) pentru benzină.
Creşterea globală s-ar putea inversa, deoarece consumatorii şi întreprinderile îşi retrag cheltuielile ca răspuns la preţurile mai mari ale combustibililor şi pe măsură ce băncile centrale, care cresc deja ratele dobânzilor în efortul de a îmblânzi inflaţia, sunt forţate să scumpească şi mai mult costurile îndatorării.
Potrivit specialiştilor, potenţialul ca un alt şoc petrolier să distrugă economia globală şi, probabil, perspectivele de realegere ale lui Biden, au determinat încercările administraţiei de a convinge guvernele şi liderii de afaceri din întreaga lume să semneze un plafon global al preţului petrolului rusesc.
Este un efort nou şi netestat de a forţa Rusia să-şi vândă petrolul lumii cu o reducere mare.
Oficialii administraţiei Biden spun că obiectivul este dublu: să înfometăm maşina de finanţare de război bogată în petrol a Moscovei şi să uşurăm presiunea asupra consumatorilor de energie din întreaga lume, care se confruntă cu creşterea preţurilor la combustibil.
Pentru a-şi transporta petrolul pe piaţă, Rusia recurge la finanţare, nave şi, mai ales, asigurări din Marea Britanie, Europa şi Statele Unite. Sancţiunile europene, aşa cum sunt construite în prezent, nu numai că ar separa Rusia de cea mai mare parte a pieţei petroliere europene, ci şi de celelalte suporturi occidentale pentru transporturile sale.
Propunerea administraţiei Biden nu ar afecta interdicţia europeană, dar ar uşura unele dintre celelalte restricţii – însă numai dacă petrolul rusesc transportat este vândut la cel mult preţul stabilit de Statele Unite şi aliaţii săi.
Asta ar permite Moscovei să continue să trimită petrol în restul lumii. Petrolul care curge acum în Franţa sau Germania ar merge în altă parte – America Centrală, Africa sau chiar China şi India – iar Rusia ar trebui să-l vândă cu reducere.
Unii economişti şi experţi în industria petrolului sunt sceptici că planul va funcţiona, fie ca o modalitate de a reduce veniturile pentru Kremlin, fie de a scădea preţurile la pompă. Ei avertizează că planul ar putea îmbogăţi în principal rafinăriile de petrol şi ar putea fi pregătit pentru evaziunea Rusiei şi a aliaţilor săi.
Moscova ar putea refuza să vândă la preţul plafonat.
Secretarul Trezoreriei, Janet L. Yellen, intenţionează să susţină soluţia plafonului la întâlnirea cu colegii miniştri de finanţe din Grupul celor 20 de naţiuni – inclusiv din Rusia – în Asia, săptămâna viitoare. Delegaţia americană nu va avea niciun contact cu ruşii, a spus un oficial al Trezoreriei.
Dar chiar şi unii sceptici spun că plafonul de preţ ar putea să menţină suficientă pompare a petrolului rusesc pentru a evita o creştere a preţurilor care ar declanşea o recesiune.
Nori întunecaţi s-au adunat peste economia globală în ultimele săptămâni. Cercetătorii de la High Frequency Economics au estimat într-o notă adresată clienţilor săptămâna trecută că recesiunile încep deja în Europa, Marea Britanie şi Japonia.
Cei mai apropiaţi colaboratori economici ai lui Biden insistă că economia americană nu a ajuns încă în recesiune, chiar dacă se confruntă cu ceea ce ar putea fi al doilea trimestru consecutiv de creştere negativă. Cazul lor a fost susţinut de puterea continuă a pieţei muncii, care a adăugat 372.000 de locuri de muncă în iunie şi nu a încetinit încă aşa cum prevăzuseră mulţi analişti.
Oficialii administraţiei văd, de asemenea, motive pentru optimism în scăderea preţurilor globale la petrol în săptămâna trecută, care ar trebui să se traducă într-o uşurare semnificativă în săptămânile viitoare de la preţurile de 5 dolari pe galon pe care şoferii le-au plătit în multe state în această vară. Preţul mediu naţional pe galon a scăzut la puţin sub 4,70 dolari până la sfârşitul săptămânii, cu aproximativ 30 de cenţi în scădere faţă de maximul său de vară.