SUA: Număr record de execuţii federale în ultimele luni ale preşedinţiei lui Donald Trump
Autorităţile federale americane pregăteau vineri cea de-a 13-a execuţie în şase luni, o serie inedită care îl va distinge şi ea pe preşedintele Donald Trump de predecesorii săi în funcţie în manualele de istorie, comentează France Presse.
Curtea Supremă a aprobat ca lui Dustin Higgs, un afroamerican de 48 de ani, să-i fie administrată o injecţie letală în penitenciarul federal din Terre Haute în statul american Indiana.
Într-o seară din ianuarie 1996, el invitase trei tinere în apartamentul său, situat în apropiere de Washington, împreună cu alţi doi prieteni. Una dintre ele îi refuzase avansurile şi el le-a propus atunci să le conducă acasă, însă s-a oprit cu ele într-un loc izolat. Higgs a ordonat unuia dintre amicii săi să le împuşte pe cele trei femei, potrivit Ministerului Justiţiei american.
În anul 2000, el a fost condamnat la pedeapsa capitală pentru răpire şi asasinat. Autorul focurilor de armă a primit o condamnare la închisoare pe viaţă.
"Este arbitrar şi inechitabil să fie pedepsit Higgs mai mult decât ucigaşul", a spus avocatul său Shawn Nolan într-o cerere de clemenţă adresată lui Donald Trump. Ca şi în alte dosare, preşedintele republican - fervent susţinător al pedepsei cu moartea- nu a dat curs cererii.
Dimpotrivă, administraţia sa s-a luptat în instanţă pentru a putea efectua execuţia înainte de plecarea sa de la Casa Albă miercuri, 20 ianuarie.
Un tribunal acordase de fapt, marţi, o amânare lui Higgs pentru că acesta contractase COVID-19 şi riscă să sufere mai mult în momentul injectării cu pentobarbital. Ministerul Justiţiei a făcut imediat recurs şi a obţinut câştig de cauză.
Un ultim recurs, care se referea la aspecte de jurisdicţie, a fost studiat de Curtea Supremă, care l-a respins: înalta instanţă, profund remaniată de Donald Trump are în prezent şase judecători conservatori din cei nouă şi ei au aprobat sistematic execuţiile federale începute din această vară.
Administraţia republicană a reluat în iulie o practică suspendată de 17 ani, într-un moment când statele amânau toate execuţiile pentru a evita propagarea virusului.
De atunci, 12 americani au fost executaţi prin injecţii letale la Terre-Haute, între care pentru prima oară în aproape 70 de ani o femeie, executată în pofida suspiciunilor legate de starea sănătăţii sale mentale.
"Nu au existat niciodată atât de multe execuţii federale într-un timp atât de scurt", relevă Richard Dunham, directorul Centrului de informare cu privire la pedeapsa capitală: "Numărul maxim de civili executaţi de autorităţile federale era de 16 în 1896, iar acum suntem la un pas de 13 execuţii în şase luni".
Odată cu cea a lui Higgs, numărul execuţiilor după victoria lui Biden la prezidenţiale la 3 noiembrie va fi de şase, ceea ce nu s-a mai întâmplat niciodată până acum, subliniază el.
"Din punct de vedere istoric, preşedinţii aflaţi la final de mandat se concentrează asupra graţierilor şi comutărilor de pedepse", evocă Dunham. Înaintea lui Donald Trump, niciun preşedinte care îşi încheia mandatul "nu şi-a exercitat puterea discreţionară pentru a ucide oameni mai degrabă decât pentru a-i cruţa", susţine expertul citat.
Dacă ritmul este inedit, profilul condamnaţilor reflectă - potrivit expertului - probleme recurente în aplicarea pedepsei capitale în SUA, cu o supraprezentare a persoanelor de culoare (şapte din 13), două persoane având deficienţe intelectuale majore, două suferind de tulburări mentale şi două care abia deveniseră majore în momentul comiterii crimei.
Sensibil la aceste date, democratul Joe Biden, care va depune jurământul miercuri, s-a opus în timpul campaniei pedepsei cu moartea şi a promis să lucreze cu Congresul pentru a încerca să o abolească la nivel federal.
Parlamentari democraţi au introdus luni un proiect de lege în acest sens. Întrucât partidul lor a preluat controlul asupra Senatului, acesta ar putea fi adoptat.
"Dar democraţii vor trebui să-i convingă pe unii dintre colegii lor republicani", apreciază Dunham, amintind că nicio măsură aboliţionistă nu a fost adoptată vreodată fără o susţinere din partea ambelor partide. AGERPRES
