În aceste condiţii, administraţia Biden încearcă să convingă ţările care s-au declarat neutre în conflict - India, Brazilia, Israel şi statele arabe din Golf- să se alăture campanei de a izola Rusia – prin sancţiuni economice, sprijin militar şi presiuni diplomatice – astfel încât să se pună capăt războiului.

Joe Biden intenţionează să meargă în vizită în Arabia Saudită vara asta – este un un pariu diplomatic şi politic extraordinar după ce a numit-o ţară „paria”, notează NYT. De asemenea, zilele trecute s-a întâlnit cu preşedintele Braziliei, Jair Bolsonaro, în marja Summit-ului Americilor de la Los Angeles. Bolsonaro a mers la Moscova cu o săptămână înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, şi şi-a declarat „solidaritatea cu” preşedintele Vladimir Putin.

Deşi Brazilia are în continuare deschidere să ajute la încheierea războiului, „având în vedere dependenţa noastră de anumiţi jucători străini, trebuie să fim precauţi. Am o ţară de gestionat”, i-a spus Bolsonaro lui Biden.

Rusia şi partenerii săi, în special China, au denunţat eforturile guvernului SUA de a extinde coaliţia, care, pe lângă naţiunile europene, include şi Canada, Japonia, Coreea de Sud, Australia şi Noua Zeelandă.

„În lumea modernă, este imposibil să izolezi o ţară, în special una atât de uriaşă precum Rusia”, a declarat joi purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, potrivit presei de stat.

La Beijing, Zhao Lijian, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, a declarat luni că Statele Unite „au silit ţările să ia parte în conflictul dintre Rusia şi Ucraina şi au ameninţat fără îndoială că vor impune sancţiuni unilaterale...Nu este aceasta diplomaţie coercitivă?”

Rubla s-a redresat după ce a suferit o cădere după invazie, deoarece Rusia continuă să câştige valută din exportul de energie şi alte bunuri către multe naţiuni, între care China, India, Brazilia, Venezuela şi Thailanda.

Sunt însă şi ţări pentru care decizia de a se alinia SUA este o chestiune de viaţă şi moarte. Washingtonul a avertizat naţiunile africane afectate de secetă să nu cumpere cereale pe care Rusia le-a furat din Ucraina într-un moment în care preţurile alimentelor cresc şi, posibil, milioane de oameni suferă de foame.

„Puterile mijlocii strategice, cum ar fi India, Brazilia şi Africa de Sud, merg pe o line foarte fină în încercarea de a-şi păstra autonomia strategică şi nu se poate aştepta să se furişeze pur şi simplu pe lângă SUA”, a spus Michael John Williams, profesor de relaţii internaţionale la Universitatea Syracuse şi fost consilier al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord.

„Washington crede că acest război va fi câştigat în Vest”, spune Williams, „dar Kremlinul crede că va fi câştigat în Est şi în Sudul Global”.

Când s-a votat în martie rezoluţia Naţiunilor Unite privind condamnarea agresiunilor Rusiei împotriva Ucrainei, 35 de ţări s-au abţinut , majoritatea din Orientul Mijlociu, Africa şi Asia de Sud. Faptul i-a alarmat pe oficialii americani şi aliaţii lor, care totuşi au remarcat că 141 din 193 de state au condamnat Rusia. Doar cinci state, inclusiv Rusia, au votat împotrivă.

Brazilia a votat împotriva Rusiei, Bolsonaro făcând presiuni în vederea negocierilor de a pune capăt războiului. În acelaşi timp, ţara sa continuă să importe îngrăşăminte din Rusia şi Belarus, un aliat al Moscovei.

Oficialii indieni argumentează că importurile lor din Rusia sunt modeste. În cursul unei vizite la Washington, în aprilie, ministrul de externe al Indiei, Subrahmanyam Jaishankar, a respins întrebările pe acest subiect, motivând că „probabil toate achiziţiile într-o lună luna sunt mai puţin decât cele făcute de Europa într-o după-amiază. Deci poate aţi dori să reflectaţi la asta”.

Doar că Europa îşi reduce acum importurile de energie, printr-un embargo parţial asupra petrolului rusesc, în timp ce India este s-ar afla în discuţii cu Moscova ca să-şi crească şi mai mult deja achiziţiile deja în creştere de ţiţei.

Comerţul între Rusia şi Africa de Sud este modest, doar că Africa de Sud, la fel ca multe alte naţiuni, a fost mult timp suspicios faţă de colonialismul occidental şi faţă de Statele Unite ca o superputere fără egal. Preşedintele Africii de Sud Cyril Ramaphosa a acuzat NATO că a provocat Rusia la război şi a cerut reluarea discuţiilor diplomatice. Într-un apel telefonic din aprilie, Biden l-a îndemnat să accepte „un răspuns internaţional clar şi unificat la agresiunea rusă în Ucraina”, potrivit unei declaraţii a Casei Albe .

O lună mai târziu, Ramaphosa a deplâns impactul conflictului asupra ţărilor de pe margine spunând că „vor suferi şi de pe urma sancţiunilor care au fost impuse Rusiei”.

Brazilia, India şi Africa de Sud - împreună cu Rusia şi China – fac parte dintr-un grup de naţiuni care reprezintă o treime din economia globală . La o întâlnire online a miniştrilor de externe ai grupului de luna trecută, Moscova s-a oferit să înfiinţeze rafinării de petrol şi gaze cu partenerii săi. Grupul a discutat şi despre mărirea numărului de membri.

Sentimentul de urgenţă resimţit în cadrul administraţiei Biden este întruchipat în planurile preşedintelui de a vizita Arabia Saudită, în ciuda denunţurilor sale anterioare cu privire la acţiunile sale criminale. Biden, care este criticat din această cauză de lideri democraţi, urmăreşte ca Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite să ajute de pe margine Ucraina. Unul dintre obiectivele este ca aceste naţiuni să coordoneze o creştere substanţială a producţiei de petrol pentru a ajuta la scăderea preţurilor globale, în timp ce Statele Unite, Europa şi altele boicotează petrolul rusesc.

Oficialii americani au fost dezamăgiţi de neutralitatea proclamată a celor două naţiuni arabe din Golf, care cumpără arme americane şi fac lobby la Washington pentru politici împotriva Iranului, principalul lor rival.

Israelul, care cumpără şi arme americane şi este cel mai apropiat aliat al Statelor Unite în Orientul Mijlociu, şi-a exprimat solidaritatea cu Ucraina. În acelaşi timp, însă, a rezistat susţinerii unor sancţiuni şi critici directe la adresa Rusiei.