O navă a marinei americane interceptează rachete lansate de rebelii Houthi din Yemen. Două baze americane din Siria sunt atacate. Drone și rachete sunt trase asupra forțelor americane din Irak. Deși Gaza este propriu-zis locul în care se desfășoară războiul, pe cuprinsul Orientului Mijlociu se aprind luminile de avertizare, un potențial semn că se anunță și mai multe probleme.

SUA au desfășurat două grupuri de portavioane în estul Mediteranei pentru a descuraja Iranul și pe aliații săi, Siria și Hezbollah, împotriva deschiderii a noi fronturi împotriva Israelului. Două mii de pușcași marini americani sunt în așteptare, pregătiți să fie desfășurați în regiune.

Președintele american Joe Biden a petrecut miercuri șapte ore în Israel, timp pe care l-a folosit exprimându-și sprijinul deplin pentru campania israeliană împotriva Gaza, dar și îndemnându-i pe liderii israelieni să nu se lase orbiți de furie. Același apel l-a făcut și în discursul său către națiune, joi seara, de la Casa Albă. Biden a promis cu această ocazie să ofere Israelului un ajutor suplimentar de miliarde de dolari.

Înainte de el, secretarul de stat Antony Blinken a discutat preț de mai multe ore cu cabinetul de război al Israelului.

Între timp, SUA au început să transporte pe calea aerului cantități masive de muniție și echipamente pentru a ajuta efortul de război israelian.

Toate astea converg spre un singur lucru: Statele Unite se apropie din ce în ce mai mult de posibilitatea foarte reală de implicare directă într-un război regional în Orientul Mijlociu. De data asta nu este vorba de campania din 1991 vizând expulzarea armatei lui Saddam Hussein din Kuweit sau de invazia Irakului din 2003, ambele precedate de luni de planificare și pregătire.

Atunci, SUA și aliații săi au fost cei care au stabilit momentul, locul și amploarea atacului. Acum, în cel mai bun caz, SUA se zbat să răspundă la evenimente care scapă în mare parte de sub controlul lor.

Pe acest teren periculos, dintr-o dată, vulnerabilitățile prezenței militare americane întinse în tot Orientul Mijlociu devin evidente.

Rivalități regionale

SUA au trupe în nord-estul și sud-estul Siriei, o țară în care acționează atât armata lui Bashar al-Assad, cât și forțele Rusiei, Turciei, Iranului, Hezbollah, o serie de facțiuni anti-regim și miliții kurde, precum și rămășițele încă active ale Statului Islamic. Israelul bombardează în mod regulat obiective din Siria, cel mai recent, după cum se crede, aeroporturile din Alep și Damasc, cu scopul de a împiedica Iranul să aducă arme și muniții pe calea aerului.

De asemenea, SUA are o prezență militară în Irak, unde o multitudine de miliții bine înarmate și cu experiență de luptă susținute de Iran operează în mare măsură independent de guvernul de la Bagdad.

Și apoi mai este Iranul.

În ciuda deceniilor de sancțiuni draconice inspirate de SUA, Iranul a reușit să dezvolte o serie de arme sofisticate. Corpul său de armată Gărzile Revoluționare Islamice (IRGC) a dobândit o experiență de luptă valoroasă în Siria și Irak. A oferit instruire și arme rebelilor Houthi din Yemen, regimului sirian, Hezbollah, Hamas și Jihadului Islamic.

În urma asasinării de către SUA, în ianuarie 2020, a comandantului IRGC Qasem Soleimani, Iranul a reușit să lanseze o salvă de rachete asupra unei baze americane din Irakul vecin.

Și în timp ce mutarea unui soldat sau a unui pușcaș marin din SUA în Orientul Mijlociu costă mii de dolari, pentru un soldat IRGC este doar plimbare să călătorească până la Bagdad, Damasc sau Beirut.

Chiar dacă Statele Unite au probabil cea mai puternică armată din lume, totuși, așa cum au dovedit-o eșecurile americane din Vietnam și Afganistan, aceasta nu este o garanție a victoriei împotriva unui inamic hotărât și plin de resurse. Sau, în cazul Orientului Mijlociu de astăzi, împotriva mai multor inamici.

În timpul vizitelor recente pe care le-a făcut Beirut, Damasc, Bagdad și Doha, ministrul iranian de externe Hossein Amir-Abdollahian a avertizat în repetate rânduri că, dacă Israelul își continuă ofensiva împotriva Gaza, nu poate fi exclusă deschiderea de noi fronturi. Posibil să fie doar retorică, posibil să nu fie, nu știm, notează CNN.

Proteste împotriva Israelului și a SUA

În timp ce războiul din Gaza continuă, Orientul Mijlociu clocotește de furie. În Iordania, Liban, Libia, Yemen, Iran, Turcia, Maroc, Egipt și în alte părți ale lumii au izbucnit proteste împotriva Israelului, dar o mare parte din furie este îndreptată, de asemenea, împotriva celui mai vocal, persistent și generos susținător al Israelului: SUA.

Regele Abdullah al Iordaniei, cel mai cooperant prieten arab al Washingtonului, a anulat summitul programat cu președintele Biden la Amman în urma exploziei mortale de la Spitalul Baptist Al-Ahli din Gaza. Fără îndoială, el și ceilalți participanți la summitul planificat, președintele egiptean Abdel Fattah el-Sisi și președintele Autorității Palestiniene Mahmoud Abbas, nu au vrut să fie văzuți alături de un lider american care a îmbrățișat cu atâta înfocare poziția Israelul în timp ce numărul morților din Gaza creștea.

Statele Unite încă mai pot număra aliați printre autocrații din regiune, dar mulțimile ce ies în stradă sunt o cu totul altă problemă.

Furia populației musulmane a fost supraalimentată de explozia mortală produsă marți la Spitalul Baptist Al-Ahli din Gaza, provocând, potrivit autorităților palestiniene, moartea a sute de persoane. Oficialii palestinieni continuă să acuze Israelul că a lovit spitalul, în timp ce Israelul neagă responsabilitatea.

De altfel, întâlnindu-se joi la Cairo, președintele Sisi și regele Abdullah au emis o declarație comună în care au avertizat că „dacă războiul nu se oprește și se extinde, amenință să arunce întreaga regiune într-o catastrofă".

La granița cu Libanul, luptătorii Hezbollah țintesc zilnic poziții ale armatei israeliene, folosind rachete ghidate pentru a lovi tancuri, trupe și, în mod constant, echipamente de supraveghere și comunicații. Aripile militare ale Hamas și Jihadului Islamic Palestinian lansează ocazional rafale de rachete spre Israel. Israelienii ripostează vizând ceea ce ei spun că este infrastructura militară a Hezbollah. Combatanți și civili au fost uciși și răniți de ambele părți.

Toate astea mențin o stare de tensiune, dar deocamdată aceasta nu a ajuns într-un punct în care să existe riscul declanșării războiului pe scară largă sau în care să atragă SUA în conflict. Dar o astfel de posibilitate este totuși destul de reală.

Grupurile de portavioane americane sunt prezente pentru a descuraja Iranul, Hezbollahul și alții să meargă prea departe. Dacă o fac, iar SUA răspunde, atunci toate zarurile sunt aruncate.

Toate premisele pentru ca disputa de zeci de ani dintre Israel și palestinieni să explodeze într-un cataclism regional există deja, iar SUA s-ar putea afla în mijlocul acestui vârtej, conchide CNN.