Informaţia vine să confirme acuzaţiile guvernului de la Kiev conform cărora de la începutul invaziei Rusia a furat din porturile ucrainene până la 500.000 de tone de grâu, în valoare de 100 de milioane de dolari. În mare parte, acesta a fost încărcat în camioane şi dus în porturile din Crimeea de unde a fost transferat în vase cargo, unele aflate sub sancţiuni, acuză oficialii ucraineni, potrivit NYT.
Rusia şi Ucraina aprovizionează ţările africane cu 40% din necesarul de grâu. În regiunea Hornul Africii, secetele devastatoare au făcut ca 17 milioane de oameni să fie ameninţaţi de foamete, cei mai mulţi în Somalia, Etiopia şi Kenya, potrivit ONU.
Multe ţări africane nu vor ezita să cumpere grâu furnizat de Rusia, indiferent de provenienţa lui, spune Hassan Khannenje, directorul Institutului Internaţional HORN pentru studii strategice, un organism de cercetare din Kenya. "Aceasta nu este o dilemă. Africanilor nu le pasă de unde îşi iau mâncarea, iar dacă cineva se gândeşte să le ţină lecţii de morală, se înşală. Nevoia de hrană este într-atât de severă", a adăugat el, "nu este ceva despre care trebuie să dezbată".
Viceministrul ucrainean al agriculturii, Taras Vîsoţki, spune că Rusia a jefuit pur şi simplu grâul din teritoriile ocupate în Zaporojie, Herson, Doneţk şi Lugansk.
„Nu mai e nimic de furat”, a spus el, precizând că ruşii au sustras şi utilaje agricole valorând între 15 şi 20 de milioane de dolari.
Potrivit oficialilor ucraineni, cea mai mare parte a grâului furat ajunge în portul Sevastopol din Crimeea anexată de Rusia.
La sfârşitul lunii aprilie, a apărut o filmare cu coloane de camioane acoperite în care, spun oficialii ucraineni, erau transportate cereale. Într-o analiză a videoclipului, The New York Times a confirmat că a fost realizat în oraşul Melitopol, ocupat de Rusia, arătând convoiul îndreptându-se spre sud-vest pe un drum principal spre Crimeea.
Cel puţin 10 ambarcaţiuni au exportat cereale furate, majoritatea grâu, prin portul Sevastopolului de la sfârşitul lunii februarie, potrivit ucrainenilor care urmăresc transporturile în cadrului proiectul SeaKrime derulat de site-ul de investigaţii open-source Myrotvorets.
Site-urile de urmărire maritimă şi experţii care monitorizează navele, au declarat că navele, unele aflate sub sancţiuni americane din aprilie, îşi opresc adesea transponderele până când ajung pe mare, probabil pentru a ascunde locul de unde pleacă. Dar ele apar în continuare în imagini din satelit sau sunt fotografiate de observatori pe teren.
În ultima lună, cele trei nave ruseşti identificate de Departamentului de Stat ca fiind suspectate că transportă cereale ucrainene furate - Matros Koşka, Matros Pozynich şi Mihail Nenashev - au călătorit între strâmtoarea Kerci, care desparte Crimeea de Rusia, şi diferite porturi din estul Mediteranei.
Mai mulţi oficiali străini au declarat că Statele Unite le-au cerut să se asigure că ţara lor nu cumpără cereale ucrainene furate, cererea fiind făcută într-un spirit de cooperare, nu de constrângere. În Pakistan, care ia în considerare să cumpere două milioane de tone de grâu din Rusia, un înalt oficial al ministerului de externe a declarat că americanii au subliniat suveranitatea Pakistanului atunci când au cerut ajutor.
Turcia este un punct central al eforturilor de a urmări cerealele ucrainene furate, deoarece navele ruseşti care părăsesc Crimeea trec de obicei prin apele turceşti. Vineri, ambasadorul Ucrainei în Turcia a cerut autorităţilor să investigheze sursa cerealelor transportate de Rusia.
La Washington, un purtător de cuvânt al Consiliului Naţional de securitate a declarat că Statele Unite au informaţii că forţele ruse au deteriorat în mod regulat instalaţiile folosite pentru stocarea cerealelor în estul Ucrainei. În plus, blocada navală rusă a împiedicat Ucraina să exporte grâul pe care încă îl mai are. Oficialii ucraineni spun că aproximativ 20 de milioane de tone de cereale aşteaptă exportul în portul Odesa, controlat de Ucraina.
Activitatea de transport în Marea Neagră continuă aproape normal
Drept răspuns la sancţiunile occidentale, Rusia a blocat sute de nave încărcate cu grâu în Marea Neagră şi Marea Azov. În ciuda blocadei, observatorii au constatat un ritm aproape normal al activităţii de transport, în timp ce Turcia, actorul regional-cheie, s-a abţinut să intervină pentru oprirea exporturilor furate, relatează France 24.
Blocada rusă împiedică exporturile de grâu ale Ucrainei, care furnizează peste 25 de milioane de tone de grâu şi alte produse agricole pe pieţele internaţionale, analiştii remarcând că aceasta este o dovadă a faptului că Rusia foloseşte hrana drept armă de război.
Numărul vaselor de pe ruta blocată de Rusia pentru Ucraina este 40.000, adică aproape de cifrele de dinainte de război, spun experţii.
„Doar în mai am numărat cel puţin 10 traversări, între care două dus-întors, a trei vase navigând sub pavilion rusesc”, a spus Bodnar.
După ce Ucraina i-a cerut să intervină ca parte a efortului de a menţine pacea regională, Ankara a fost de acord să închidă strâmtorile navelor de război ruseşti, la sfârşitul lunii februarie. Turcia a spus însă că nu va împiedica navele de război ruseşti să intre în Marea Neagră dacă Rusia ar pretinde că revin acasă. O sursă diplomatică din Ankara a adăugat că Turcia nu are dreptul legal de a intercepta nave comerciale sau de a le percheziţiona.
„Nu urmărim navele după trecerea lor prin strâmtori. Le monitorizăm 10 kilometri înainte să intre şi 10 kilometri după ce pleacă", a spus sursa sub rezerva anonimatului.
Uniunea Europeană a impus un embargo asupra importurilor ruseşti, dar petroliere care arborează pavilion grecesc şi maltez pot fi văzute navigând prin Bosfor până în Marea Neagră şi îndreptându-se spre porturile ruseşti.
Yoruk Isik, un analist geopolitic născut în Istanbul, în vârstă de 50 de ani, foloseşte o combinaţie de aplicaţii de urmărire în timp real, o reţea puternică de observatori şi activişti ruşi şi ucraineni, precum şi imagini prin satelit pentru urmări traseul navelor.
„Putem vedea de la un capăt la altul”, a spus el.
Un număr de transportatori au încărcat grâul în porturile ucrainene aflate sub blocada rusă, cum ar fi Odesa, Chornomorsk şi Mariupol, a spus el.
Aceste nave se îndreaptă spre Siria , unde Rusia are o bază operaţională, şi apoi fie spre Liban , fie spre Egipt , două ţări care cumpără în mod normal 81% şi, respectiv, 85% din cereale din Ucraina şi se confruntă cu o criză alimentară ca urmare a războiului.
Isik a văzut, de asemenea, o flotilă de bărci turceşti vechi care „nu au fost văzute niciodată până acum în zonă” apărând sub un alt pavilion în portul rusesc Novorossiysk, şi care sunt „probabil sub contract cu guvernul rus”.
El dă alte câteva exemple: Kocatepe (acum sub pavilion tanzanian), Barbaros (Guinea Ecuatorială), Hizir (Malta) şi Sampiyon Trabzonsport (Camerun). Isik, care deţine o listă a navelor de marfă care aparţin ministerului rus al apărării şi a celor ale companiilor private care operează în numele acestuia, consideră că „ceea ce se întâ mplă este inacceptabil”.
Africa a fost, de asemenea, grav afectată de războiul din Ucraina. Macky Sall , şeful Uniunii Africane, s-a întâlnit vineri cu Putin, prilej cu care i-a spus că blocada Rusiei asupra Ucrainei şi, prin urmare, a exporturilor sale de cereale a agravat crizele alimentare din Africa şi că transporturile de cereale ar trebui eliberate. Dar Sall a mai spus că sancţiunile occidentale împotriva Rusiei au agravat lipsa Africii de acces la cereale. Acest comentariu, care a fost muzică pentru urechile Moscovei, nu este o mare surpriză, deoarece multe ţări africane au legături de lungă durată cu Rusia, dintre care unele datează de când Uniunea Sovietică a sprijinit războaiele de independenţă ale acestor ţări împotriva conducătorilor lor coloniali. Putin a avut grijă să cultive aceste relaţii şi astfel a reuşit să evite furia multor ţări africane faţă de războiul din Ucraina, scrie France 24.
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov va vizita Turcia miercuri, 8 iunie, pentru a discuta despre posibilitatea stabilirii „coridoarelor maritime” – deşi Rusia exportă în secret grâu ucrainean în propriul beneficiu, potrivit experţilor.
„Acestea sunt informaţiile pe care le primim, însă noi nu putem opri, verifica sau pune la îndoială intenţia oricărei nave de marfă decât dacă bănuim o ameninţare la adresa păcii sau securităţii Turciei”, a spus sursa diplomatică.
Comisia Europeană pregăteşte un răspuns, a spus o sursă de la Bruxelles, şi anume plănuind un nou set de sancţiuni prin care Moscova să fie penalizată dacă ar refuza să plătească operatorii europeni atunci când navele lor sunt „prinse în flagrant”.
„Majoritatea acestor nave sunt acoperite de asigurări europene şi britanice: după acest nou pachet, nu le vor mai putea folosi”, a spus sursa. „Acest lucru ar trebui să aibă un impact semnificativ”.
