Guvernul SUA a semnalat luna trecută că studiază o metodă controversată și potențial radicală de a combate schimbările climatice, în contextul în care deciziile importante în ceea ce privește problemele climatice par a fi luate în afara summitului ONU ce se desfășoară în acest an în Egipt, relatează Daily Beast.

Pe 13 octombrie, Casa Albă a anunțat că sponsorizează un program de cercetare de cinci ani dedicat unei propuneri controversate privind lupta pentru combaterea încălzirii climatice, și anume tehnicile de geoinginerie prin care se urmărește modificarea artificială a condițiilor climei.

Cercetarea va fi dedicată în mod particular managementului radiației solare (SRM), o tehnică prin care sunt pulverizați aerosoli în atmosferă pentru a se obține reflexia luminii solare înapoi spre spațiu. Astfel căldura emanată va fi diminuată și temperaturile vor scădea.

Programul de cercetare va face modelări pentru a studia impactul tehnicii SRM asupra atmosferei și evalua viabilitatea sa ca tactică de a „gestiona riscul climatic pe termen scurt”.

De altfel, fenomene naturale precum erupțiile vulcanice masive au același efect de blocare a luminii soarelui prin eliberarea unor volume mari de gaze și reziduuri în atmosferă – așa cum s-a întâmplat în 1816, după erupția vulcanului Tambora, în Indonezia, care a declanșat „anul fără vară” pe cuprinsul Europei și Americii de Nord, și când temperaturile au scăzut cu nu mai puțin de 3 grade Celsius.

În măsura în are Pactul Climatic de la Paris (2015) a stabilit un prag-limită de creșterii a temperaturii globale de 2 grade Celsius (un obiectiv ambițios fiind 1,5 grade Celsius), o versiune controlată de SRM este considerată o metodă viabilă de a preîntâmpina adevărate dezastre climatice.

ONU a admis potențialul tehnologiei la COP27 din acest an. Activiștii climatici se împotrivesc însă geoingineriei.

„Geoingineria este un semn de disperare industrială”, a transmis la summit-ul climatic Panganga Pungowiyi de la Indigenous Environmental Network.

Un plan potențial salvator

Suporterii de ani de zile ai tehnicii argumentează că planul s-ar putea dovedi salvator și au salutat acțiunea SUA ca un semnal că guvernul american ia în serios problema schimbărilor climatice.

Stephen Salter, 83 de ani, inginer marin și profesor emerit la Universitatea din Edinburgh, promovează de ani de zile geoingineria ca o tactică viabilă de acționa pentru a gestiona problemele climatice ce se agravează pe zi ce trece. Salter este inventatorul unor dispozitive și sisteme menite să răcească de pildă temperatura oceanelor până în punctul în care să nu mai fie posibilă formarea unor furtuni devastatoare.

Salter se numără printre primii cercetători care au propus SRM ca mijloc de a răci planeta însă ideile sale nu au fost luate în considerare de responsabilii din guvernul britanic, care i-au respins o propunere în acest în 2005.

Pe de altă parte disponibilitatea Casei Albe de a investi în cercetarea tehnologilor de modificare artificială a climei este o recunoaștere implicită a faptului că omenirea ar putea avea nevoie să ia în seamă mijloace radicale și experimentale precum blocarea luminii Soarelui pentru a împiedica un potențial dezastru climatic.

„Sper ca programul de cercetare pe cinci ani va încuraja oamenii din alte țări și că măcar o parte din fonduri va fi canalizată spre geoinginerie nu doar spre guvernanță unde se duc cei mai mulți în prezent”, a comentat Salter pentru Daily Beast.

O metodă riscantă

Scepticii avertizează însă că este o metodă riscantă și că potențiale consecințe nedorite ar putea afecta tot globul, și chiar crea propriile evenimente catastrofice, cum ar fi distrugerea recoltelor din cauza scăderii extreme a temperaturii, intensificarea unor fenomene meteorologice naturale precum furtunile sau chiar, prin particulele eliberate în atmosferă, favorizarea răspândirii unor boli.

Slater minimalizează aceste îngrijorări argumentând că SRM este un sistem ale cărui efecte sunt reversibile și că tehnica este doar o modalitate prin care omenirea poate câștiga timp pentru a găsi soluții la problema emisiilor de carbon.

De aceeași părere este și Andrew Dessler, directorul centrului de studii climatice al Texas A&M University care compară tehnologiile SRM cu airbagurile, subliniind că în timp ce guvernele trebui să ia măsuri drastice de reducere a emisiilor de carbon este de preferat să pregătească aceste sisteme pentru a le avea la îndemână în perspectiva unor urgențe.

„Vă puteți imagina un scenariu în care suntem în 2040. Schimbările climatice sunt scăpate de sub control. Oamenii își dau seama brusc, drăcie, este îngrozitor", a spus el.

„Trebuie să faci ceva imediat. În acest caz, SRM ar putea fi cea mai puțin rea opțiune. Nu este modalitatea în care își dorești să rezolvi problema. Modalitatea corectă de a gestiona problema este să începi imediat să reduci emisiile, pentru a nu ajunge în această situație. Dar văd cu siguranță o cale în viitor în care vom fi nevoiți să o implementăm."