O americancă în vârstă de 20 de ani care și-a îndemnat iubitul să se sinucidă, prin intermediul unor SMS-uri și apeluri telefonice, a fost condamnată joi la doi ani și jumătate (30 de luni) de închisoare, dintre care 15 luni cu executare, de un judecător de la Tribunalul pentru copii din Taunton, o localitate din statul Massachusetts, informează AFP.

Michelle Carter va efectua cele 15 luni rămase din această pedeapsă în regim de libertate condiționată, a precizat judecătorul Lawrence Moniz.

Avocații apărării au spus că tânăra dorea să facă recurs și a obținut din partea judecătorului suspendarea executării pedepsei până la încheierea recursului în instanță. Astfel, Michelle Carter se află încă în libertate.

În decizia sa, judecătorul Moniz a subliniat faptul că procesul era judecat într-o instanță pentru minori, fapt care necesită, după părerea lui, să se ajungă la "un echilibru" al hotărârii finale, "între reabilitate" și "sancționarea pentru faptele comise".

Judecătorul nu a dat curs solicitării formulate de Ministerul Public, care ceruse între șapte și 12 ani de închisoare, chiar dacă tânăra se afla, în timpul comiterii faptelor, la doar trei săptămâni de împlinirea vârstei de 18 ani — pragul majoratului conform dreptului penal din statul Massachusetts.

Victima, Conrad Roy, a fost găsit mort la vârsta de 18 ani în camioneta sa, pe 12 iulie 2014.

Timp de mai multe săptămâni, Michelle Carter i-a trimis zeci de SMS-uri pentru a-l convinge să se sinucidă, punând cu regularitate sub semnul întrebării capacitatea lui de a comite această faptă și dându-i de înțeles că părinții lui nu vor fi prea afectați de gestul său.

În ziua sinuciderii, tânăra i-a ordonat prin telefon prietenului ei, care își parcase mașina în fața unui supermarket, să treacă la fapte și să se sinucidă cu ajutorul unei pompe pentru a umple interiorul automobilului cu monoxid de carbon.

În timpul conversației, ce a fost înregistrată și redată în timpul procesului, Michelle Carter i-a ordonat prietenului ei să se întoarcă în mașină, iar el a făcut acest lucru.

În timp ce conversația continua, tânăra îl auzea pe Conrad Roy care începuse să tușească, să se simtă rău, însă nu a prevenit pe nimeni — nici Poliția, nici familia victimei, deși avea datele de contact ale acesteia.

Un caz special

Potrivit judecătorului Lawrence Moniz, comportamentul acuzatei, care a refuzat să depună mărturie în timpul procesului, a fost "vicios și periculos" și "a cauzat moartea lui Conrad Roy".

La jumătatea lunii iunie, el a hotărât că Michelle Carter este "vinovată de omucidere involuntară".

Un expert în psihiatrie, citat de avocații apărării, a declarat că administrarea antidepresivului Prozac, pe care tânăra îl luase timp de mai multe luni, o "intoxicase", provocându-i un fel de delir megaloman ce a făcut-o să își dorească să îl influențeze pe Conrad Roy.

Însă judecătorul Moniz a considerat că această mărturie nu este suficientă pentru a anula "intenționalitatea" comportamentului lui Michelle Carter.

Verdictul de vinovăție a surprins opinia publică, parțial pentru că statul Massachusetts nu are, spre deosebire de alte state americane, o lege care penalizează încurajarea sinuciderii.

Potrivit unor experți judiciari, hotărârea finală a acestui proces ar putea deveni normă în jurisprudența americană.

"Este posibil ca acest caz să îi incite pe alți procurori să dea în judecată pentru omucidere involuntară un medic care, de exemplu, a sfătuit un pacient în fază terminală, dar ar fi o aplicare periculoasă (a normei juridice, n.r.), deoarece ar însemna să se ignore ceea ce a decis tribunalul din Massachussets", a prevenit David Rossman, profesor la Facultatea de Drept din cadrul Universității Boston.

El consideră, de asemenea, că faptele comise sunt atât de speciale, încât este dificil ca ele să fie transpozabile în cazuri de hărțuire online, care s-au înmulțit spectaculos în ultimii ani, odată cu dezvoltarea rețelelor de socializare.

"Hărțuirea este un caz mult mai dificil, pentru că legătura dintre acțiuni și consecințele previzibile este mult mai strânsă", a explicat același expert.

După ce Michelle Carter a fost declarată vinovată la jumătatea lunii iunie, mai mulți observatori, în special un reprezentant al asociației care apără drepturile omului ACLU, s-au declarat îngrijorați de această decizie, care, potrivit lor, ar amenința libertatea de exprimare în Statele Unite.

"Primul amendament (din Constituția Statelor Unite, care protejează libertatea de exprimare, n.r.) nu vă dă un cec în alb pentru a spune tot felul de lucruri în orice circumstanțe", a declarat David Rossman, care consideră că acest argument "este foarte greu de susținut" în fața unui tribunal.

AGERPRES