STUDIU O genă de la Omul de Neanderthal, responsabilă de forme grave de COVID-19
O secțiune de ADN transmisă de la omul de Neanderthal acum 60.000 de ani crește riscul de boală severă la COVID-19, potrivit unui nou studiu, scrie New York Times.
Oamenii de știință nu știu încă de ce acest segment particular crește riscul de boală severă cauzată de coronavirus.
„O încrucișare de specii care s-a întâmplat cu 60.000 de ani în urmă are încă un impact în ziua de azi”, a spus Joshua Akey, genetician la Universitatea Princeton.
Această piesă a genomului, care se întinde pe șase gene ale Cromozomului 3, a avut o călătorie destul de încâlcită prin istoria umană.
Versiunea este în prezent întâlnită frecvent în Bangladesh, unde 63% din populație poartă cel puțin o copie. În Asia de Sud, aproape o treime din oameni a moștenit acest segment.
În altă parte, însă, segmentul este mult mai rar întâlnit. Doar 8% dintre europeni îl au și doar 4% în Asia de Est. Acesta este aproape complet absent în Africa.
„Nu este clar ce model evolutiv a produs această distribuție în ultimii 60.000 de ani”, spune Hugo Zeberg, genetician la Institutul Karolinska din Suedia, unul dintre autorii noului studiu.
O posibilitate este ca „versiunea Neanderthal” să fie dăunătoare și să fie din ce în ce mai rară. Este, de asemenea, posibil ca segmentul să îmbunătățească sănătatea oamenilor în Asia de Sud, oferind poate un răspuns imun puternic la virusurile din regiune, dar nu la SARSCoV2.
Cercetătorii încearcă să înțeleagă de ce Covid-19 este mai periculos pentru unii oameni decât pentru alții. Persoanele în vârstă sunt mai susceptibile să se îmbolnăvească grav decât cele mai tinere. Bărbații prezintă un risc mai mare decât femeile.
În Statele Unite, oamenii de culoare sunt mult mai susceptibili să dezvolte forme severe decât oamenii albi, cel mai probabil, în acest caz, de vină fiind o rată ridicată de boli cronice, precum diabetul și boli de circulația sângelui.
Genele joacă și ele un rol. Luna trecută, cercetătorii au comparat populațiile din Italia și Spania care au avut foarte mult de suferit de pe urma pandemiei de Covid-19 cu cele care au avut doar infecții ușoare.
Au gasit doua secvențe în genom asociate cu un risc mai mare. Una este pe Cromozomul 9 și include ABO, o genă care determină grupa de sânge. Cealaltă este secvența Neanderthal de pe Cromozomul 3.
Dar aceste descoperiri genetice sunt actualizate rapid pe măsură ce sunt studiate mai multe persoane infectate cu coronavirus. Noile date au arătat o legătură și mai puternică între boală și segmentul Cromozomului 3.
Persoanele care poartă două exemplare ale variantei Neanderthal sunt de trei ori mai susceptibili să sufere de simptome severe decât persoanele care nu au.
Cu aproximativ 60.000 de ani în urmă, unii strămoși ai oamenilor moderni au ieșit din Africa și au trecut prin Europa, Asia și Australia. Acești oameni i-au întâlnit pe neanderthalieni și s-au încrucișat. Odată ce ADN-ul Neanderthal a intrat în bazinul nostru genic, acesta s-a răspândit de-a lungul generațiilor, cu mult timp după ce neanderthalienii au dispărut.
Majoritatea genelor neanderthaliene s-a dovedit a fi dăunătoare pentru oamenii moderni. Drept urmare, genele acestei specii au devenit mai rare și multe au dispărut. Dar unele secvențe au rămas.
În mai, un studiu al Institutului Max Planck a descoperit că o treime dintre femeile europene au un receptor hormonal de Neandertal. Este asociat cu o fertilitate crescută și mai puține avorturi.
Alte gene neanderthaliene care sunt comune astăzi chiar ajută la combaterea unor viruși, pentru care, probabil, omul de Neanderthal dezvoltase anticorpi, de aceea au rămas în bagajul genetic.
Baza de date a genomului de Neanderthal arată că versiunea care crește riscul de boală Covid-19 severă este aceeași cu cea găsită la un Neanderthal care a locuit în Croația în urmă cu 50.000 de ani.
Tony Capra, genetician la Universitatea Vanderbilt, care nu a fost implicat în studiu, a considerat că este plauzibil ca secvența de ADN de Neanderthal a furnizat inițial un beneficiu - poate chiar și împotriva altor viruși. „Dar asta a fost acum 40.000 de ani și iată-ne acum”, a spus el.
Este posibil ca un răspuns imunitar care funcționa împotriva virușilor antici să fi reacționat în exces împotriva noului coronavirus. Oamenii care dezvoltă cazuri severe de Covid-19 o fac, de obicei, deoarece sistemele lor imunitare lansează atacuri necontrolate care sfârșesc prin a face rău.
Segmentul ADN de Neaderthal ar putea explica, în parte, motivul pentru care oamenii din Bangladesh au o rată mare de mortalitate de Covid-19.