Studiu EUROCROSS/Axele migraţiei româneşti în ultimii 10 ani
Un studiu publicatrecent arată că există cel puțin trei Românii, iar disputa rural-urban este depășită. Studiul EUCROSS, publicat în martie 2014 de trei cercetători români, arată că modernizarea țării se face rapid, la presiunea românilor care au cunoscut direct modelul european de societate, în funcție de axele de migrație. Profesorul Dumitru Sandu, unul dintre autorii studiului, a explicat într-un interviu difuzat de Radio România Internațional, că diferența de dezvoltare dintre România și Polonia are și o explicație simplă. Deschiderea către Vest s-a făcut mai devreme, astfel că un număr mai mare de polonezi au lucrat, învățat sau trăit în țările occidentale.
Românii care se întorc, ”periculoși” pentru Putere
”Există trei mari grupuri de migranți, arată prof. Sandu. Euronavetiștii, care pleacă pe perioade scurte, pe durata unor contracte, la muncă sau cu afaceri. Aceștia sunt în jur de 500.000, lucrând în agricultură, turism, comerț, construcții. Cei plecați pe perioade îndelungate sunt în jur de 2,5 milioane. În fine, avem o categorie importantă, de români care au lucrat în Vest și s-au întors în țară. Circa 12% din populația de peste 15 ani aflată astăzi pe teritoriul național a trăit cel puțin 3 luni în Occident. În Polonia, ponderea este mult mai mare: 40% dintre polonezii de peste 15 ani au experiența Vestului. Nu este vorba doar despre banii pe care i-au adus acasă, ori îi primesc de la rude. Este vorba despre mentalitatea, despre atitudinea cu care se întorc, față de muncă, față de contracte, față de lege. Pretențiile lor în raport cu autoritățile cresc, au un nivel de așteptare similar cetățenilor din Occident, iar presiunea pe care o exercită asupra clasei conducătoare se simte, în bine. Desigur, sunt multe diferențe de nuanță. În Polonia, de exemplu, migrația este instituționalizată, există numeroase agenții de recrutare a forței de muncă, strict controlate, statul intervine....Din România se pleacă neorganizat, prin rețele de cunoștințe, rude, bazându-te pe experiența apropiaților, a prietenilor sau familiei. Dar, în linii mari, direcția este aceeași. România va repeta modelul polonez. Și în societate, și în economie, chiar și administrativ, va trebui să facă o regionalizare, așa cum a făcut Varșovia. Iar Polonia este, astăzi, o țară de succes, după ce s-a integrat în cultura și economia occidentală”.
Trei influența majore, dinspre Occident, distribuite pe regiuni
Axele de migrație sunt distribuite regional, arată studiul amintit. ”Drumul pe care îl făceau românii din Moldova săracă spre Banatul sau Ardealul bogat, în secolul trecut, este, astăzi, drumul pe care îl iau migranții români spre Vest. Locuitorii din Transilvania pleacă în principal spre Austria, Germania, Franța, Belgia, Luxemburg și Portugalia. Cei de la sud de arcul carpatic pleacă spre Italia, Spania și în mai mică măsură spre Grecia sau Cipru. În țările nordice, în Marea Britanie sau în SUA pleacă mai ales românii care provin din marile orașe, bogate: București, Timișoara, Constanța, Cluj, Brașov. Se poate observa că românii săraci merg spre țări în care costul traiului zilnic este mai scăzut, iar dificultățile de învățare a limbii sunt mai mici. Deci spre Sud. Cei cu mai multe resurse materiale sau educaționale, merg în țările bogate din Nord. În țările central-europene, influența germană se simte în Ardeal. Modernizarea se va face pe model sud-european în Muntenia, Oltenia și Moldova, central-european în Ardeal, nordic și amercian în marile orașe”, a spus prof. Sandu la Radio România Internațional.
Distribuția migrației românești
Italia: 45%
Spania: 25%
Germania: 8-10%
Marea Britanie:7-8%
Franța: 7-8%
SUA, Canada, Grecia, Cipru, Ungaria: 8-10%, împreună
