Delfinii "strigă" pentru a încerca să se facă auziţi de cei din specia lor, peste nivelul de zgomot subacvatic din ce în ce mai intens, conform unui nou studiu.

Delfini. FOTO Arhivă / Adevărul / Nader Nabhan

Este felul lor de a face față acestui zgomot, însă nu reuşesc întotdeauna, potrivit oamenilor de ştiinţă, ceea ce indică faptul că zgomotul produs de om ar putea avea un impact negativ pe termen lung asupra sănătăţii acestei specii, relatează vineri The Independent, citat de Agerpres .

Potrivit unor studii anterioare, delfinii sunt mamifere sociale, inteligente, care se bazează pe „fluierat" şi ecolocaţie pentru a vâna şi a se reproduce, iar zgomotul produs de om, generat de activităţi precum forarea şi transportul maritim, poate influenţa negativ sănătatea delfinilor sălbatici.

Jurnalul ştiinţific Current Biology a publicat acest nou studiu care arată că delfinii „strigă" atunci când încearcă să colaboreze cu semenii lor, ca răspuns la creşterea nivelului de zgomot din mediul subacvatic.

„Aceleaşi motive care fac ca sunetul să fie atât de avantajos pentru ca animalele să se folosească de el, le face, de asemenea, susceptibile la perturbarea provocată de zgomotul din mediul înconjurător. În ultimele două decenii, am observat o creştere dramatică a zgomotului produs de om, iar poluarea fonică a oceanelor nu face excepţie", a explicat, potrivit The Independent, Pernille Sorensen, autoarea principală a studiului, doctorandă la Universitatea Bristol.

Comunicare vocală pentru a se coordona

Doi delfini observaţi în studiu, Delta şi Reese, au fost plasaţi într-o lagună experimentală, după ce au fost echipaţi cu dispozitive de înregistrare a sunetului pentru a le putea fi documentate vocalizările.

Delfinii trebuiau să colaboreze pentru a apăsa amândoi propriul buton subacvatic plasat la fiecare capăt al lagunei, la interval de o secundă unul de celălalt.

Delta şi Reese au fost eliberaţi de la un punct de pornire în timpul fiecărei încercări, iar în cazul unora dintre aceste teste unul dintre delfini a fost reţinut timp de cinci până la 10 secunde, în timp ce celălalt a fost eliberat imediat. În aceste din urmă situații, delfinii trebuiau să se bazeze exclusiv pe comunicarea vocală pentru a-şi coordona apăsarea butoanelor.

Cercetătorii au constatat că în condiţiile unui nivel crescut de zgomot de la un difuzor subacvatic, delfinii compensau prin modificarea volumului şi a duratei apelurilor pentru a-şi coordona apăsarea butonelor. Rata de succes a delfinilor a scăzut de la 85% la 62,5%, în funcţie de nivelul de zgomot.

Cercetătorii au descoperit că delfinii şi-au modificat nu doar apelurile, ci şi limbajul corpului .

„În pofida utilizării acestor mecanisme compensatorii, comunicarea lor a fost afectată de zgomot", a precizat Sorensen, potrivit Agerpres.