Un nou studiu realizat de statisticianul Valentin Pârvu și dr. Emilian Popovici, vicepreședinte al Societății Române de Epidemiologie, analizează evoluția epidemiei de coronavirus în România și proiecțiile pentru următoarele două luni, în funcție de indicele de reproducție. Cinci scenarii posibile sunt prezentate, iar dacă indicele actual de reproducție se menține în continuare, în 19 septembrie vor fi în jur de 2604 de cazuri noi depistate, peste 46.000 de cazuri active, iar aproximativ 1578 de pacienți vor fi internați la terapie intensivă. Dacă epidemia accelerează în continuare, există și un scenariu mai sumbru.

Autorii cercetării subliniază că fără noi măsuri restrictive, în special la nivel local și regional, răspândirea accelerată a virusului în România nu poate fi ținută sub control. Ei propun, între altele, limitarea la 10 a numărului de călători în mijloacele de transport, restricții de călătorie între orașele/regiunile afectate și restul țării, precum și recomandarea pentru populație de a sta în casă, iar ieșirile să se limiteze la ceea ce este esențial, cum ar fi exerciții fizice și procurarea de alimente.

La mijlocul lunii iunie,  Valentin Pârvu și Emilian Popovici publicau un studiu similar , care estima că, dacă indicele de reproducție este de 1,1 (scenariu urmat până în prezent), în 14 august vor fi 836 de cazuri noi, iar dacă indicele ajunge la 1,2, la jumătatea lunii august se vor înregistra 2629 de infectări zilnice, cu 1428 de pacienți la terapie intensivă. Amintim că în ziua publicării studiului în România erau raportate 345 de noi cazuri.

„Creșterea numărului de cazuri zilnice a urmat în general Scenariul 2 (Rt = 1.1), cu o accelerație a creșterii în ultimele aproximativ 10 zile. Corespunzător, creșterea în transmisibilitate cu Rt apropiindu-se de 1.2 a început a fi observată de la sfârșitul lui Iunie/începutul lui Iulie”, precizează autorii în  noul studiu publicat pe graphs.ro .

Rt este indicele de reproducție, care arată măsura în care virusul se răspândește în societate la un anumit moment. Un indice de reproducție peste 1 indică o creștere a numărului de cazuri în următoarele 7-14 zile. Acest indice e proporțional cu numărul de contacți (reflectat de mobilitate) și cu probabilitatea de transmisie la fiecare contact (scăzută când se poartă mască și se respectă măsurile de distanțare și de igienă). De asemenea, acest indice e proporțional cu proporția susceptibilă (non-imună) a populației.

„Proiecțiile pentru următoarele 2 luni, până pe 19 Septembrie, au fost făcute folosind datele publice disponibile până la 18 Iulie. În ultimele 2-3 săptămâni s-au schimbat procedeele de externare a pacienților (pacienții sunt externați după 10 zile dacă rămân asimptomatici), iar unii pacienți au început să fie externați la cerere. Aceste schimbări au dus la o scădere a numărului de pacienți activi (estimați acum la cazurile noi din ultimele 22 zile față de 25 zile cât erau în urmă cu o lună). De asemenea, au dus la o creștere a numărului de cazuri noi. Aceasta se datorează, în parte, numărului crescut de persoane contagioase prezente în populație, și posibil datorită creșterii transmisibilității. Este de asemenea recunoscut faptul că atunci când epidemia este în creștere, numărul de internați ATI este un indicator care întârzie cu câteva zile față de evoluția cazurilor noi (creșterea ATI din valul 2 a început în jur de 11 Iunie, pe când cazurile noi au început să crească din prima săptămână din Iunie). Internații ATI au fost estimați pentru această proiecție la 3.4% din pacienții activi din urmă cu 8 zile (pacienții activi au fost estimați a fi pacienții cumulați pe 22 zile)”, precizează autorii cercetării.

Potrivit acestora, numărul bazal de reproducție efectiv s-a aflat în general în jur de 1.1 de la începutul lunii Iunie, însă au existat creșteri periodice la 1.2 și scăderi temporare în jur de 1 datorate raportărilor mai mici de duminică și luni.

„Dacă indicele de transmisibilitate Rt rămâne în jur de 1.1, un număr de aproximativ 2604 cazuri noi vor apărea pe 19 Septembrie. Numărul de internați ATI în acel moment este estimat în jur de 1578. Pentru scenariul mai grav cu Rt = 1.2, numerele ar fi si mai mari”, se arată în studiu.

Sursa: graphs.ro

În opinia statisticianului Valentin Pârvu și a doctorului Emilian Popovici, vicepreședinte al Societății Române de Epidemiologie, este puțin probabil ca transmisibilitatea virusului să scadă semnificativ dacă nu sunt luate măsuri, care pot fi naționale sau regionale. Autorii cercetării consideră, de altfel, că anumite măsuri locale stricte ar fi putut aduce beneficii in retrospect. De exemplu, dacă în Brașov s-ar fi luat anumite măsuri de restricționare a circulației în urmă cu aproximativ o lună, când era singurul județ din țară cu peste 30 de cazuri săptămânale la 100.000 de locuitori, acestea ar fi putut probabil reduce riscul ca alte județe vecine (Argeș, Dâmbovița, Prahova) să fie acum într-o situație similară. Autorii amintesc exemplul județului Suceava, primul focar major de coronavirus din România, când s-a văzut că județele vecine unui astfel de focar au mult mai multe șanse de a deveni la rândul lor focare.

De aceea, autorii cercetării propun o serie de măsuri locale sau regionale:

  1. Limitarea numărului maxim de persoane în grup la 10 în județele/localitățile afectate.
  2. Supravegherea transportului public inclusiv a celui pe căile ferate pentru respectarea cu strictețe a măsurilor de distanțare fizică și a portului măștii de protecție iar acolo unde este posibil nedepășirea unui număr de maxim 10 calatori într-un vehicul de transport în cazul călătoriilor care depășesc ca timp 15 minute.
  3. Recomandarea de a sta acasă – cu excepții pentru sport, obținere alimente și alte ieșiri esențiale.
  4. Restricții de călătorie între orașele/regiunile afectate și restul țării.
  5. Protocol de testare cu PCR – testare pentru toți simptomaticii și pentru toți contacții celor pozitivi.
  6. Anchete epidemiologice – trasabilitate completă și exhaustivă pentru toate cazurile identificate cu stabilirea clusterelor epidemiologice prin diagnostic molecular – secvențiere genomică completă – utilizarea epidemiologiei moleculare.

Sursa:  graphs.ro