Nu este nicio surpriză că alimentele ultraprocesate nu sunt bune pentru organism. Un nou studiu confirmă că un consum mare de astfel de alimente crește riscul de a fi diagnosticat cu multimorbiditate sau alte afecțiuni cronice. Însă nu toate alimentele din această categorie ar fi dăunătoare.

Un studiu citat de CNN, avertizează asupra consumului exagerat de alimente ultraprocesate care poate provoca afecțiuni precum diabetul, bolile de inimă și cancerul. Mai mult decât atât, cercetătorii spun că persoanele care consumă cantități mari de alimente de acest fel pot dezvolta cancer împreună cu o altă boală din cele enumerate.

„Ceea ce este deosebit de semnificativ în acest studiu de amploare este faptul că a mânca mai multe alimente ultraprocesate, în special produse de origine animală și băuturi îndulcite, a fost legat de un risc crescut de a dezvolta cancer împreună cu o altă boală, cum ar fi un accident vascular cerebral sau diabet”, afirmă Helen Croker, director adjunct de cercetare și politici la World Cancer Research Fund International, care a finanțat studiul.

În schimb, Tom Sanders, profesor emerit de nutriție și dietetică la King’s College London, care nu a fost implicat în studiu, spune că riscul de 9% nu este unul atât de mare.

„Consumul de alimente a fost măsurat printr-un chestionar cu o singură ocazie, cu mult timp în urmă. Acest lucru este important, deoarece modelele alimentare s-au schimbat destul de mult în ultimii douăzeci și cinci de ani, cu mai multe alimente consumate în afara casei și mai multe alimente gata preparate fiind cumpărate”, a explicat Tom Sanders.

Deși studiul nu dovedește clar legătura între alimentele ultraprocesate și multiplele boli, experții sunt de părere că acestea nu sunt benefice pentru organism.

„Luate împreună cu toate celelalte dovezi științifice, este foarte probabil ca anumite tipuri de alimente ultraprocesate să crească riscul de îmbolnăvire ulterioară, fie pentru că sunt direct dăunătoare, fie pentru că înlocuiesc alimentele mai sănătoase, cum ar fi legumele, fructele, nucile, semințele, uleiurile de măsline etc.”, spune cercetătorul în domeniul nutriției Ian Johnson, din Marea Britanie, potrivit G4Media.

Datele sunt îngrijorătoare deoarece, în Europa, mâncarea ultraprocesată reprezintă „mai mult de jumătate din consumul nostru zilnic de alimente”, potrivit lui Heinz Freisling, cercetător în domeniul nutriției și al metabolismului la Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului.

Un studiu din 2019, din SUA, estima că peste 70% din oferta de alimente ar putea fi ultraprocesate.

Care sunt alimentele ultraprocesate

Alimentele ultraprocesate conțin ingrediente „niciodată sau rar folosite în bucătării, sau clase de aditivi a căror funcție este de a face produsul final mai plăcut la gust sau mai atrăgător”, potrivit Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură.

Printre aditivi se numără conservanți pentru a rezista la mucegai și bacterii; emulgatori pentru a împiedica separarea ingredientelor incompatibile; coloranți și coloranți artificiali; agenți antispumanți, de încărcare, de albire, de gelificare și de glazurare; și zahăr, sare și grăsimi adăugate sau modificate, concepute pentru a face alimentele mai atrăgătoare.

Deși cei mai mulți dintre noi ne gândim la prăjituri, gustări, chipsuri, dulciuri, sosuri, băuturi carbogazoase sau altele când vine vorba de alimente procesate, acest lucru nu este tocmai corect, pentru că cele mai multe mâncăruri pe care le consumăm sunt procesate.

Două tipuri de ingrediente conținute de anumite alimente le pun în categoria ultraprocesate: substanțele alimentare industriale și aditivii cosmetici.

Unele alimente ultraprocesate nu sunt dăunătoare

Studiul a colectat informații de la un număr de 266.666 de persoane din șapte state europene, între 1992 și 2000. Acesta a fost publicat în revista The Lancet și a urmărit participanții timp de 11 ani pentru a vedea ce afecțiuni cronice au dezvoltat.

Toate persoanele au fost rugate să menționeze ce ce au mâncat de obicei în ultimele 12 luni, iar cercetătorii au clasificat alimentele după sistemul de clasificare NOVA, care privește dincolo de nutrienți și modul în care sunt fabricate alimentele.

„Pentru a estima, cercetătorii au trebuit să descompună alimentele în diferite ingrediente pentru a încerca să afle dacă sunt ultraprocesate sau nu”, a spus Duane Mellor, dietetician autorizat și cadru didactic principal la Aston Medical School din Birmingham, Marea Britanie, dar care nu a fost implicat în acest studiu.

„Această abordare, mai ales că datele privind alimentele sunt vechi de până la 30 de ani, ar putea face ca acest tip de interpretare a datelor istorice folosind o definiție modernă să fie deschisă erorilor”, subliniază acesta.

Nu toate alimentele au fost asociate cu afecțiuni cronice, a transmis autorul principal Reynalda Córdova, un student postdoctoral în științe farmaceutice, nutriționale și sportive la Universitatea din Viena.

„În timp ce anumite grupuri, cum ar fi produsele de origine animală și băuturile îndulcite artificial și cu zahăr, au fost asociate cu un risc crescut, alte grupuri, cum ar fi pâinea și cerealele ultraprocesate sau produsele alternative pe bază de plante, nu au arătat nicio asociere cu riscul”, a explicat Córdova într-un comunicat.

„Studiul nostru subliniază faptul că nu este necesar să se evite complet alimentele ultraprocesate; mai degrabă, consumul acestora ar trebui limitat și ar trebui să se acorde prioritate alimentelor proaspete sau minim procesate”, a completat coautorul Freisling .