Conform datelor disponibile bazate pe diferite oraşe europene, Parisul este oraşul cu cele mai mari chirii din Europa, cu 29,10 euro/mp/lună.
La nivelul ţărilor din Europa Centrală, la fel ca anul trecut, Varşovia este cel mai scump oraş în ceea ce priveşte chiriile, cu un preţ de 17,9 euro/mp/lună. Acesta a fost urmat de Bratislava (11,6 euro/mp) şi Praga (11,3 euro/mp). La fel ca în topul de anul trecut, Budapesta, cu 10,4 euro/mp, este oraşul cu cea mai mică chirie din ECE, respectiv Wroclaw (11,1 euro/mp) şi Gdańsk (10,60 euro/mp) din Polonia.
Cea mai mare schimbare anuală a preţurilor locuinţelor de închiriat a fost observată în Barcelona (+27,54%). O altă schimbare anuală semnificativă a fost înregistrată în Győr, Ungaria (+26,96%), Alicante, Spania (+25,75%) sau Varşovia, Polonia (+18,01%).
La polul opus, cele mai mici niveluri medii ale preţurilor de închiriere au fost observate în mod repetat în Bulgaria, mai exact în Burgas, unde cetăţenii ar putea plăti în medie 2,90 euro/mp/lună, urmată de Varna cu 3,70 euro/mp/lună şi Sofia cu 4,60 euro/mp/lună.
Alte ţări din Balcani (Bosnia şi Herţegovina, Croaţia şi Serbia) se află la coada clasamentului şi se mândresc astfel cu cea mai bună accesibilitate a preţurilor de închiriere a locuinţelor din Europa.
În cadrul studiului este analizată şi piaţa ipotecară de pe continentul european. Astfel, unul dintre cei mai reprezentativi indicatori ai pieţei rezidenţiale este gradul de îndatorare al gospodăriilor. Analizând datele disponibile, nivelul de îndatorare diferă foarte mult între ţările europene. Din punct de vedere general, acest lucru se datorează în principal mai multor factori: ponderea deţinătorilor de credite ipotecare în rândul populaţiei fiecărei ţări, maturitatea pieţelor ipotecare şi evoluţiile istorice ale pieţei rezidenţiale naţionale separate.
România, Ungaria, Letonia sau Slovenia înregistrează o rată de îndatorare relativ scăzută – sub 30 % din totalul creditelor rezidenţiale restante în raport cu venitul disponibil al gospodăriilor.
Ţările din Europa Centrală, precum Polonia şi Republica Cehă, au menţinut nivelul de îndatorare sub nivelul de 50%.
Cel mai ridicat nivel de îndatorare a fost observat în Danemarca, Norvegia şi Ţările de Jos. Toate cele trei ţări au depăşit nivelul de îndatorare de 170%.
Dacă ne uităm la ratele dobânzilor la creditele ipotecare rezidenţiale, cele mai mari rate au fost înregistrate în Polonia, urmată de Ungaria, depăşind împreună rata de 4,0% în 2021. Este demn de remarcat faptul că Polonia a înregistrat în ultima vreme o creştere foarte abruptă a ratelor medii ale dobânzilor ipotecare, acestea situându-se la o rată de 2,5% pe parcursul anului 2020.
Cu excepţia acestor două ţări, rate medii ale dobânzilor ipotecare de peste 2% au fost observate în alte opt ţări – Regatul Unit, Letonia, Ungaria, Bulgaria, Irlanda, Republica Cehă, România şi Bosnia şi Herţegovina.
De cealaltă parte a spectrului, cele mai accesibile rate medii ale dobânzilor ipotecare au fost înregistrate în mod tradiţional în Portugalia (0,8%), Franţa (1,1%) şi Slovacia (1,1%).
În concluzie, există o uşoară tendinţă de creştere a ratelor medii ale dobânzilor ipotecare în rândul ţărilor europene participante. Există, totuşi, excepţii. De exemplu, Portugalia, Austria, Spania şi Slovenia au înregistrat o uşoară scădere a ratei dobânzii ipotecare.
În 2021, piaţa rezidenţială din România şi-a continuat tendinţa de creştere lentă, cu o uşoară creştere a preţului mediu al locuinţelor. La fel ca în anii precedenţi, există diferenţe semnificative între preţul mediu naţional al locuinţelor şi preţul din oraşele mari.
Preţurile locuinţelor din oraşele mari au crescut cu 7% de la an la an. Numărul de potenţiali cumpărători a rămas la niveluri destul de stabile faţă de anul precedent, însă numărul total de tranzacţii a scăzut faţă de anul 2020.
Segmentul închirierilor rezidenţiale s-a confruntat cu o uşoară creştere a cererii, în timp ce proprietăţile listate pentru închiriere în marile oraşe din România au scăzut semnificativ în această perioadă.
Preţurile care au putut fi observate pe piaţă au avut o creştere de aproximativ 7% în 2021 faţă de media anului 2020, în timp ce, în aceeaşi perioadă de timp, rata ipotecară a scăzut de la 4% la 3,03%. Cu toate acestea, se aşteaptă ca ratele dobânzilor ipotecare să crească în 2022 şi nu este clar cât de mult ar afecta acest lucru cererea de spaţii rezidenţiale.
