49,5% dintre românii cu vârste între 18 și 80 de ani suferă de hipertensiune, conform rezultatelor analizate pentru 86% dintre subiecții incluși în studiul SEPHAR III, derulat de Societatea Română de Hipertensiune.

Potrivit președintelui Societății Române de Hipertensiune, Maria Dorobanțu, prevalența hipertensiunii la populația adultă din România se află pe o pantă ascendentă față de incidența de 40,4% înregistrată în urma studiului SEPHAR, desfășurat în 2012.

În București, datele preliminare arată o prevalență a hipertensiunii arteriale peste media națională de 50,6%.

La nivel de regiuni, prevalențe peste media națională s-au înregistrat în regiunea Vest (58,3%), Sud-Vest (53,2%), București-Ilfov (51,9%) și Nord-Vest (50,7%), arată rezultatele preliminare ale SEPHAR III. Pe de altă parte, zone cu prevalențe mai scăzute sunt: Centru (47,4%), Sud (46,7%), Nord-Est (46,6%), Sud-Est (44,3%).

"Hipertensiunea arterială (HTA) este principalul factor de risc al bolilor cardiovasculare, cauza celui mai ridicat număr de decese, atât pe plan global, cât și în România", a spus Maria Dorobanțu.

Raportat la impactul pe care îl are din punct de vedere al afecțiunilor cardiovasculare, hipertensiunea arterială este asociată cu 62% din totalul deceselor înregistrate în țara noastră, care în 2014 s-au ridicat la 2.547.912.

"Apariția hipertensiunii arteriale este, în majoritatea cazurilor, declanșată de factorii dependenți de stilul de viață, care pot fi modificați. De aceea, creșterea gradului de conștientizare a acestei afecțiunii este unul dintre obiectivele de bază în combaterea efectelor HTA la nivel populațional, obiectiv ce este promovat cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă împotriva Hipertensiunii, marcate în fiecare an în data de 17 mai", susțin cardiologii.

Dintre factorii care determină apariția hipertensiunii, se estimează că dieta nesănătoasă este asociată cu aproximativ jumătate dintre cazuri, în timp ce 30% sunt corelate cu un consum crescut de sare, iar circa 20% — cu un aport scăzut de potasiu, generat de o cantitate mică de legume și fructe în alimentație, potrivit Ligii Mondiale de Hipertensiune.

De asemenea, obezitatea, consumul excesiv de alcool, inactivitatea fizică, consumul de tutun sunt, de asemenea, factori care contribuie la apariția hipertensiunii arteriale.

În contextul Zilei Mondiale de Luptă împotriva Hipertensiunii, Societatea Română de Hipertensiune organizează o serie de evenimente în București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara, pentru a prezenta opiniei publice problematica și impactul hipertensiunii arteriale la nivel populațional, precum și prezentarea datelor preliminare ale SEPHAR III.

Prin derularea SEPHAR III, Societatea Română de Hipertensiune și-a propus realizarea evaluării prevalenței HTA și a principalilor factorilor de risc cardiovascular, precum și identificarea tendinței lor evolutive, date ce sunt absolute necesare dezvoltării unor strategii naționale de prevenție a bolilor cardiovasculare în România.

Proiectul SEPHAR III s-a desfășurat în două etape: etapa 1 — București — Ilfov s-a desfășurat în perioada 16 noiembrie — 23 noiembrie 2015, servind totodată drept etapa pilot a studiului, iar etapa 2 — etapa națională — s-a desfășurat în perioada 15 februarie — 25 aprilie 2016.

Desfășurarea propriu-zisă în teren a studiului s-a efectuat prin deplasarea simultană a trei caravane ''SEPHAR BUS'' — practic fiecare fiind un cabinet medical mobil cu dotare complexă — în toate localitățile de unde au fost selectați subiecții, adică 42 de orașe și 42 de comune.

În total, au fost cuprinși în studiu 2.065 de adulți cu vârste cuprinse între 18 și 80 de ani. Față de precedentele două ediții ale studiului, SEPHAR III a adus un element de noutate important pentru cercetarea epidemiologică din România: SEPHAR follow-up. Astfel, subiecții incluși în studiu vor putea fi monitorizați anual, prin intermediul unor vizite de urmărire.

Un alt beneficiu al SEPHAR III l-a reprezentat introducerea testelor de laborator și paraclinice ce au permis realizarea unei evaluări complete a riscului cardiovascular și de care participanții la studiu au beneficiat în mod gratuit.

La sfârșitul studiului, fiecare participant va primi un raport medical privind starea sa de sănătate pe baza rezultatelor înregistrate la aceste evaluări.

De asemenea, în cadrul studiului SEPHAR III au mai fost analizate: prevalența sindromului de apnee în somn, starea de depresie a populației adulte și complianța la tratament.

AGERPRES