Studiu AID: Fenomenul corupției, răspândit în sistemul sanitar
Fenomenul corupției din sistemul de sănătate vizează mai multe categorii de factori implicați - cadre medico-sanitare, personal de conducere și administrativ, dar și pacienți ce întrețin situația prin oferirea de atenții sau bani, relevă un studiu coordonat de Ministerul Sănătății și Asociația pentru Implementarea Democrației (AID) ce a fost aplicat la nivel național de institutul CSOP.
Conform analizei, mai mult de un sfert dintre persoanele care au apelat la servicii medicale în sistemul public de sănătate în anul anterior recunosc că au oferit atenții sau bani personalului medical. În ceea ce privește pacienții spitalizați, pe durata ultimei spitalizări 37% dintre respondenți declară că au oferit bani sau atenții medicilor, 34% asistentelor și 25% infirmierelor, în timp ce 14% dintre respondenți declară că au oferit bani sau atenții și cadrelor auxiliare (brancardieri, agenți de pază, laboranți ș.a.).
Rezultatele cercetării mai evidențiază faptul că mai mult de 50% dintre respondenți au oferit în mod voluntar astfel de 'stimulente' tuturor categoriilor de personal medico-sanitar, și inclusiv personalului auxiliar, ceea ce denotă faptul că obiceiul acordării de bani sau atenții este unul încetățenit la români, acesta fiind practic o cutumă general acceptată.
În același timp, conform studiului, astfel de 'stimulente' au fost solicitate și pentru sau de către unii medici din spitale printr-o condiționare directă de către medic, sau indirect, de către asistentă pentru medic, de către infirmieră pentru medic sau de către personalul auxiliar pentru medic. În aproximativ 10% dintre cazuri în care pacienții internați au oferit bani sau atenții medicilor, aceasta s-a făcut la solicitarea medicului. Un procent similar dintre asistente și dintre infirmierele (între 8% și 10%), care au primit bani sau atenții, au solicitat acest lucru.
Condiționarea acordării asistenței medicale reprezintă un demers îngrijorător, afectând în mod direct sănătatea pacienților, cu atât mai mult a celor ce nu dețin resurse financiare pentru astfel de plăți. Acest tip de comportament afectează atât pacienții, cât și imaginea cadrelor medico-sanitare în general, aducând în același timp grave deservicii întregului sistem public de sănătate, constată studiul citat. AGERPRES
