Stresul la locul de muncă reduce speranța de viață (studiu)
Dacă ar fi să îi credem pe cercetătorii americani, celebrul dicton "munca înseamnă sănătate" nu ar fi valabil sută la sută. Într-un studiu apărut în revista Health Affairs, ei se ocupă de impactul stresului de la locul de muncă asupra speranței de viață a persoanelor active din Statele Unite, în funcție de grupul social și etnic căruia îi aparțin, nivelului studiilor sau locul în care stau.
Studii efectuate anterior au arătat imense variații ale speranței de viață pe teritoriul Statelor Unite, însă acum a fost prima oară când cercetătorii au integrat variabila "stresul de la muncă", relatează sâmbătă pourquoidocteur.fr. Potrivit lor, acest tip de stres ar fi la originea diferențelor majore în privința mortalității în cadrul diferitelor grupuri ale populației.
Cercetătorii s-au bazat în studiul lor pe un registru al populației numit General Social Survey, care include statistici asupra mortalității și locului de muncă a mii de americani. Ei i-au împărțit pe cei care muncesc în 18 grupe, în funcție de origine, educație și sex și au stabilit o listă cu zece factori de stres la serviciu, printre care numărul de ore lucrate, echilibrul între viața profesională și cea privată sau precaritatea postului. Pentru fiecare factor, cercetătorii au evaluat efectul asupra speranței de viață.
Analizele au confirmat că persoanele cu un nivel de educație ridicat sunt mai puțin afectate de stres, bucurându-se de o mai mare speranță de viață. Autorii studiului apreciază că persoanele de culoare și hispanice ocupă posturi mai stresante, care necesită mai puțini ani de studiu, și trăiesc mai puțin. Ei subliniază în schimb diferențe majore, la nivel de educație egal, între grupurile etnice. Astfel, femeile hispanice educate sunt mai puțin afectate de stres decât celelalte și trăiesc mai mult.
În privința factorilor care provoacă cele mai multe decese legate de stres, cercetătorii apreciază că riscul de plan social (ansamblu de măsuri luate de firme cu ocazia concedierilor colective, destinat să faciliteze recalificarea sau repartizarea persoanelor concediate la alte locuri de muncă) și concedierile, dar și un post precar, fără avantaje sociale cum ar fi, de exemplu, accesul la asigurări de sănătate decente, sunt cele mai nefaste.
Aceste rezultate le-au permis oamenilor de știință să evalueze că între 10% și 18% din diferențele de mortalitate și de speranță de viață în rândul grupurilor sociale se explică prin factorul stres la serviciu, încheie pourquoidocteur.fr. AGERPRES
